Valerian Stan
Credo ergo sum
Creștinismul e despre omul ce se va îndumnezei în veșnicie, iar nu despre clipa de suferință de aici.

Generalii si "algoritmul"

O "declaratie de presa" aproape exploziva a fost reactia cu care PDSR a întâmpinat decizia presedintelui Emil Constantinescu de a înainta în grad un numar de ofiteri ai "fortelor armate". Ioan Mircea Pascu, unul dintre liderii cei mai importanti ai PDSR, a fost cel care a semnat, cu calitatea de presedinte al Comisiei de aparare a Camerei Deputatilor, comunicatul trimis presei. Documentul insista mai cu seama în reprosul facut presedintelui Constantinescu ca promovarea a fost facuta "pe criterii politice", ceea ce ar reprezenta "cel mai clar semn al politizarii la care au fost supuse fortele armate dupa 1996". Indiscutabil, în textul liderului PDSR exista si mult adevar, mai ales cu privire la tema mai larga a strategiei urmata de administratia actuala în vederea aderarii la NATO. Este un lucru stiut mai demult ca în relatiile cu Organizatia Nord-Atlantica responsabilii guvernamentali de dupa 1996 si-au asumat si destule angajamente irealizabile (la momentul la care au fost facute), înscriind pe agenda procesului de aderare obiective într-un vadit dezacord cu posibilitatile reale. Observatia d-lui Pascu este, deci, judicioasa: "A îndeplini 15 obiective din 80 reprezinta, în termeni de credibilitate, cu mult mai putin decât a îndeplini, de pilda, 12 obiective din 12". Dupa cum judicioasa este si observatia ca înaintarile în grad în discutie aici au si o indenegabila semnificatie politica.

Cu exact o luna înainte sa-si încheie mandatul, seful statului si ministrul Apararii acorda trei grade de general de armata (cel mai înalt grad militar pe timp de pace), avanseaza alti 25 de generali si trec in corpul generalilor 60 de colonei (cifrele domnului Pascu sunt diferite de cele reale, iar explicatia ca "asa a scris presa" nu este o scuza pentru cineva care avea nu doar obligatia dar si posibilitatea sa se documenteze cu atentie). Cum se stie, pâna acum regula era ca înaintarile în grad se faceau cu ocazia Zilei Nationale, la 1 Decembrie. Pentru ca de 1 Decembrie anul acesta se prea poate sa se afle în curs de a-si preda prerogativele, politicienii aflati acum la putere nu au vrut sa riste si au facut avansarile cu o luna mai devreme, de Ziua Armatei (chiar daca printre cei avansati s-au aflat si politisti, si jandarmi, si pompieri, fiecare categorie avînd, se stie, propriile zile aniversare). Legea privind statutul cadrelor militare stabileste ca înaintarea în grad a ofiterilor de rang înalt se face înainte de toate "pentru rezultate remarcabile în activitate". Explicatiile pe care seful statului si ministrul Apararii le-au dat în sensul ca prin masura luata s-a urmarit si "renuntarea la modelul sovietic în care gradele militare nu erau corelate cu functia pe care ofiterii o ocupau" sunt nu doar foarte putin credibile dar si în dezacord cu dispozitiile legilor. În conditiile unei austeritati bugetare atât de severe precum aceea cu care se confrunta astazi România (si, desigur, si armata) si în contextul în care aderarea la NATO presupune reducerea efectivelor, solutia era sa reduci rangul functiilor si nu sa cresti numarul de generali (si, odata cu el, niste solde deloc modeste). Revenind, este de presupus, deci, ca 88 dintre cei mai importanti generali ai fortelor armate – practic toata ierarhia de vârf a acestora – au avut în ultimii ani o activitate "remarcabila". O asemenea activitate presupune însa, nu-i asa, si niste rezultate pe masura, "remarcabile" si ele. În acest caz, nu era, oare, de datoria celor care au decis aceste avansari sa dea public si explicatiile necesare cu privire la rezultatele "remarcabile" ale activitatii celor 88 de generali? (Încercarea de a obtine de la Presedintie discursul pe care d-l Constantinescu l-a tinut în fata generalilor avansati a esuat.) Asadar, din aceasta perspectiva, criticile PDSR sunt întemeiate. Numai ca partidul lui Ioan Mircea Pascu nu este cel mai legitim sa le faca. Nu trebuie sa ai o memorie exceptionala ca sa-ti aduci aminte că, în anii care s-a aflat la guvernare, PDSR si d-l Ion Iliescu procedau aproape identic (este adevarat, la terminarea mandatului, fostul presedinte nu a procedat în maniera în care au facut-o, acum, d-l Constantineascu si ministrul sau de la Aparare). Devotiunea politica a unor generali precum Vasile Ionel, Paul Cheler, Stanculescu, Chitac ori Lucian Culda aducea si ea, ne amintim, cu ani în urma, recunostinta oamenilor politici.

D-l Pascu mai scrie: "Ce efect va avea aceasta avalansa de avansari pentru moralul armatei? Cum vor fi priviti de trupa cei care le-au decis?" Întrebarile sunt, într-adevar, cât se poate de legitime, însa raspunsul trebuie dat nu doar de cei care sunt acum vizati de ele. Oamenii politici au în fata, cu totii, un episod din care trebuie învatat ca politizarea raporturilor lor cu militarii pot sa afecteze logica intrinseca a evolutiei catre democratie a societatii românesti. Daca "algoritmul" va patrunde pâna si în cazarmi, drumul catre normalitate va fi, cu siguranta, si mai lung si mai dificil. (Bursa, 30 octombrie 2000)


Generalii si "algoritmul", articol publicat in anul 2000