Valerian Stan
Credo ergo sum
„Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă!”

Nimic nu e întâmplator

Este aproape o luna de când câteva atitudini în planul politicii externe ale politicienilor nostri ne retin atentia. Întors de la Sofia, unde la jumatatea lunii trecute l-a întâlnit pe omologul sau bulgar Simeon, Adrian Nastase a anuntat ca s-a convenit "o formula de tandem" între România si Bulgaria pentru integrarea euroatlantica a celor doua tari. La putine zile dupa, autoritatile de la Sofia au dezmintit categoric afirmatiile d-lui Nastase. Cu aerul ca este spiritual, el le-a raspuns bulgarilor ca "Noi nu vrem sa obligam o batrâna sa treaca strada daca ea nu vrea". Replica premierului, o grosolanie patenta, nu a generat un incident diplomatic numai multumita chibzuintei politicienilor bulgari (ceea ce nu înseamna deloc ca la Sofia cuvintele d-lui Nastase vor fi uitate prea curând). A doua zi, în plina "ofensiva", Guvernul de la Bucuresti "protesteaza energic si cere explicatii" Budapestei pentru ca ambasadorul sau la Sofia si-a exprimat public parerea ca Bulgaria ar trebui sa mizeze pe eforturile proprii, si nu pe avantajele, ipotetice, ale unui tandem. Scandalul a fost monstru, iar presa PDSR-ista, la înaltime.

A urmat anuntul ca Guvernul cheama Opozitia sa semneze un "armistitiu pentru summitul NATO de la Praga de anul viitor". Nimeni însa, nici macar Guvernul, n-a putut sa spuna precis ce ar fi trebuit sa însemne respectivul "armistitiu". Si totusi, si Guvernul, si presa fidela lui au acuzat Opozitia, dur si foarte zgomotos, ca, refuzînd sa semneze armistitiul, a sabotat un interes national major. În sfârsit, Traian Basescu a convocat doua conferinte de presa si a lansat o noua "bomba": Guvernul ascunde, a spus el, o evaluare facuta de experti americani, din care rezulta ca România ar putea rata intrarea în NATO si la Praga. La capitolele "reforma", "stabilitate" si "coruptie", a continuat el, România are evaluari dezastruoase ("o stea") fata de Ungaria, Polonia, Slovenia, Bulgaria etc (tari "cu cinci, patru sau trei stele"). Presa a tiparit teribilele dezvaluiri pe prima pagina. Iar alaturi, rechizitoriul nemilosului domn Basescu împotriva – ei, bine, da – împotriva "coruptiei institutionalizate din administratie". Desi a trecut o saptamâna de atunci, presedintele PD continua sa primeasca aplauze pentru isprava sa. Fara ca cineva sa observe că de fapt analiza respectiva apartinea, în esenta, unei cunoscute publicatii londoneze, si nu "expertilor americani", că ea nu se referea la gradul de pregatire a respectivelor tari pentru aderarea la NATO (ci pentru aderarea la UE) si că, în fine, datele respective nu erau deloc de ultima ora si "ascunse de Guvern", ci vechi de aproape trei luni si publicate inclusiv la Bucuresti, înca de atunci, la 29 iunie, de ziarul Adevarul. Încât, amendînd ceea ce este de amendat în afirmatiile d-lui Basescu, nu poti sa nu te întrebi ce altceva mai ramâne decât neseriozitate si demagogie?

Sunt semne - venind, e adevarat, si de la "experti americani" - ca România ar putea sa rateze si la Praga. Însa în loc sa vada ce s-ar mai putea face în anul care a mai ramas, PDSR ne spune, înca de pe acum, ca de previzibilul esec vinovati sunt – vechea diversiune – ungurii si Opozitia. Dar lucrul acesta îl fac nu doar politicienii, ci si unii ziaristi. Cornel Codita – "analist politic" si general, consilier, multi ani la rând, al lui Ion Iliescu – este unul dintre ei, iar altul, d-l Tinu, de la Adevarul. Vrînd sa demonstreze lucruri care nu pot fi demonstrate, d-l Tinu pune tunurile pe unguri si ne spune, între multe altele, că Ungaria a intrat în NATO, pe o formula similara tandemului ("dezavuata acum rau intentionat de diplomatul ei"), profitînd de primul val, care, atentie, "s-a facut în primul rând pentru Polonia, prin asa numitul grup de la Visegrad, dupa numele orasului polonez". Numai ca Visegradul, îi place sau nu d-lui Tinu, este o localitate cât se poate de ungureasca, la 40 de km nord de Budapesta (si ea, fatalitate, tot o localitate ungureasca). Prin urmare, daca corectam si aici ceea ce este de corectat, ce mai ramâne din demonstratia savanta si din buna credinta a d-lui Tinu?

În pofida a ceea ce cred multi, Adrian Nastase si Traian Basescu apartin exact aceleiasi lumi, a personajelor politice post revolutionare care nu cred câtusi de putin în "valorile occidentale". Cine are memorie buna si capacitatea de a vedea dincolo de aparente stie bine despre ce vorbesc. Si întelege la fel de bine ca ceea ce fac acesti doi domni de mai bine de un deceniu (si câteva saptamâni) nu este deloc, cum pare, o pledoarie pentru aderarea la NATO, ci o sabotare sistematica si eficace a ei. Prea putina lume pare dispusa sa nu uite ca înainte de revolutie, sub Ceausescu, Adrian Nastase si Traian Basescu au avut, ani la rând, însarcinari oficiale în "inima" Occidentului. Asa cum stiu bine ca în politica, la acest nivel, aproape nimic nu este întâmplator, asa stiu si ca atunci când arhivele vor fi scoase de sub lacate, vom întelege bine lucruri pe care azi abia daca le întrezarim.

P.S. Proiectul Legii privind gratierea unor pedepse, la care m-am referit în urma cu trei saptamâni, a fost publicat, într-un târziu, de un important ziar central (Guvernul nu a contestat autenticitatea documentului). Totul este în regula, mai putin articolul 6, prin care este evident ca politicienii tind sa îi faca scapati – prin amnistie, atentie – pe unii din cei acuzati (si necondamnati înca, datorita protectiei politice de care se bucura) de grave fraude financiar-bancare: Bivolaru, Paunescu, Temesan, Catarama, Camenco Petrovici, Ioana Maria Vlass si altii. (Cotidianul, 1 septembrie 2001 si Lumea libera)


Nimic nu e întâmplator, articol publicat in anul 2001