Valerian Stan
Credo ergo sum
"Mândria împiedică dragostea." 

Traian Basescu la GDS

Am trait, deci, s-o vedem si pe asta, Traian Basescu si intelectualii de la GDS si Alianta Civica, pe aceeasi baricada. Abuzurile politistilor si procurorilor în scandalul "Armageddon II" au fost punctul de plecare al unui atac dur împotriva premierului Nastase. La sediul GDS, d-l Basescu s-a simtit ca acasa. Nici musafirul, si nici gazdele lui nu si-au mai amintit de vreuna din vorbele grele a anilor care au trecut. D-l primar si-a marturisit mai întâi emotia de a se afla pentru întâiasi data la GDS - care nu mai e, desigur, ce-a fost atunci când FSN-ul d-lui Basescu l-a invadat cu minerii, ci... "un club al intelectualilor de mare reprezentativitate". Pentru ca apoi sa le spuna celor de fata exact ce îsi doreau ei cel mai tare sa auda. Că Adrian Nastase este cel mai corupt demnitar din România; dar si cel mai mare "dictator" (auzind asta, d-na Zoe Petre a dat sa spuna ceva, despre Nero se pare, dar seful PD combatea prea bine ca sa merite întrerupt).

Aflînd de cele întâmplate, un bun amic mi-a telefonat si mi-a spus asa: "Fac prinsoare că Basescu s-a dus la GDS ca sa fie uns lider al Opozitiei". Am raspuns cu destule îndoieli. Aflu între timp ca am gresit. În urma cu doua zile, la Tribunalul din Bucuresti a avut loc un nou termen în mai vechiul proces pe care îl am cu fostul ministru al Transporturilor. Vorbind despre importantele pozitii publice de dupa revolutie ale clientului sau – si despre intangibilitatea prestigiului acestuia – avocatul d-lui Basescu a anuntat că liderul PD "va deveni în scurta vreme si lider al Opozitiei politice din România" (instanta a luat divagatia insolita a avocatului drept ceea ce era, o încercare de intimidare a ei). Asadar, "pohta" d-lui Basescu asta e, sa ajunga sef peste liberali, peste taranisti, Alianta Civica si GDS. Sigur ca da, un om politic pentru asta trebuie sa lupte, sa capete o cât mai mare sustinere si sa acceada la putere. Singura problema care se pune aici este daca, sustinîndu-l pe d-l Basescu, societatea civila are voie sa abjure de la mai toate principiile pe care ea e cea dintâi chemata sa le prezerve.

Atunci când ni-l prezinta pe liderul PD drept un campion al "luptei împotriva coruptiei" si al apararii regulilor unei societati democratice, intelectualii si activistii civici se prefac ca nu stiu că de mai mult de un deceniu Traian Basescu a fost si este practic contrariul a ceea ce ne spun ei ca este. În urma cu mai bine de un an, am spus public un lucru banal, că fostul ministru al Transporturilor "s-a folosit de pozitiile sale publice pentru a-si asigura avantaje materiale personale". D-l Basescu s-a considerat calomniat si m-a dat în judecata. Desi, asa cum am probat pe timpul procesului, în 1994, când era parlamentar, una din firmele familiei sale a beneficiat de credite preferentiale, de la Banca Agricola (banca de stat la acea data) de ordinul sutelor de mii de dolari. Desi, am dovedit, dobânda, de 9% anual, era de mai mult de doua ori mai mica decât cea pe care o practica banca privata cea mai importanta de la data aceea, Dacia Felix (22-24% pe an). Desi în vara anului 1997, când era ministru al Transporturilor în Guvernul Ciorbea, d-l Basescu a înscris respectiva firma printre cele ale caror credite si dobânzi erau trecute – prin Ordonanta de Urgenta nr 43 – în "categoria pierderi". Pentru a ascunde conflictul de interese în care se afla, d-l Basescu si colegii sai au stabilit ca lista firmelor beneficiare ale Ordonantei sa nu se publice în Monitorul Oficial. Încalcînd astfel, flagrant, articolul 107 din Constitutie, care excepteaza de la publicare numai actele cu "caracter militar". Tot la capitolul afaceri, în aceeasi ani în care a îndeplinit, în Guvernul Ciorbea, functia de ministru al Transporturilor, d-l Basescu a fost, împotriva articolului 104 din Constitutie, administrator la doua societati comerciale proprii al caror obiect de activitate a interferat chiar cu domeniul de care raspundea ca ministru. Mai mult, sediul uneia dintre societati s-a aflat în chiar vila de protocol pe care Guvernul o repartizase ministrului ca resedinta (o casa nationalizata pe care d-l Basescu refuza s-o paraseasca desi proprietarul si-o recapatase prin justitie).

Atunci când vad în el un "aparator al statului de drept si al democratiei", fanii liderului PD uita ca în aceiasi ani în care a fost ministru al Transporturilor, d-l Basescu a refuzat, cu obstinatie si în mod public, sa puna în aplicare mai multe hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile care îi erau opozabile. Sau că acelasi înalt demnitar nu a ezitat sa-l acuze public pe actualul prim ministru, în cel mai abject mod, ca "face sex cu fundul". Ori, nu de mult, sa-i impute unuia dintre primarii de sectoare ca este "tigan" si sa eticheteze doi fosti ministri, fosti colegi de-ai sai, de asemenea în public, în fata a milioane de telespectatori, drept "niste nemernici si ticalosi". Fara ca vreunul dintre intelectualii care pretind ca si-au asumat un rol în prezervarea regulilor unei vieti publice decente sa spuna un singur cuvânt (cele numai câteva exceptii – Gabriel Andreescu, Andrei Cornea, Gheorghe Grigurcu – nu au facut decât sa întareasca nefericita regula despre care vorbesc). Ce nu au facut intelectualii nostri, au facut – nu o data, însa atenti la rigorile de care sunt tinuti – destui dintre diplomatii occidentali acreditati în capitala pe care o conduce d-l Basescu. Asumîndu-si un gest pe care ar fi trebuit sa si-l asume intelectualii nostri, unul dintre ei, fostul consul general al Austriei la Bucuresti, a vorbit public despre maniera celebra în care Basescu a ales sa extermine câinii fara stapân: "Cruzimea si salbaticia cu care sunt tratati câinii în România au scandalizat omenirea mai mult decât orice altceva. Cei care îsi închipuie ca asa ceva nu conteaza, se însala. Poate ca aici în tara nu conteaza ca d-l primar Basescu are chiar si unii adepti printre bucuresteni. Dar în lumea oamenilor de decizie, aceste orori umplu de scârba pe cei care ar trebui sa iubeasca România si sa o ajute". (Cotidianul, 2 februarie 2002 si Lumea libera)


Traian Basescu la GDS, articol publicat in anul 2002