Valerian Stan
Credo ergo sum
"Mândria împiedică dragostea." 

Legi, declaratii si asteptari

Suntem aproape de jumatatea mandatului actualului Guvern si coruptia continua sa fie aceeasi problema serioasa si de nerezolvat. Din datele unui ultim sondaj de opinie aflam ca perceptia publica este masiva, peste 80%, în sensul ca în acesti primi doi ani ai celei de-a doua administratii PDSR lucrurile sunt cel putin la fel de grave ca înainte.

Si totusi, ultimele câteva saptamâni par sa indice o anume schimbare a atitudinii oamenilor politici în privinta coruptiei. Sigur, stim bine ca lucrul acesta se explica mai ales prin cerintele tot mai raspicat formulate de oficialii NATO si ai UE. Asta e însa o alta discutie, iar aici intereseaza cei doi sau trei pasi facuti în ultimul timp si sansa ca ei sa aduca, în sfârsit, o ameliorare a situatiei.

În privinta înfiintarii Parchetului National Anticoruptie, personal sunt ferm convins ca daca oamenii politici nu ar fi fost primii beneficiari ai coruptiei – asa cum indiscutabil au fost – institutiile si legile existente deja ar fi fost suficiente pentru a tine lucrurile sub control. Cu toate acestea, aproape numai pentru că nu avem de ales, va trebui sa-i credem pe liderii PDSR atunci când ne spun ca înfiintarea PNA a fost gândita pentru a combate, în sfârsit, coruptia din România. Fruntasul PDSR-ist Doru Ioan Taracila, el însusi tinînd mult timp pagina întâi a ziarelor cu afacerile de ordinul zecilor de miliarde de lei pe care le are, apăra recent proiectul partidului său cu argumentul că timp de doisprezece ani institutiile care trebuiau sa combata coruptia au fost foarte politizate. Întrebarea este ce garantii am putea sa avem ca n-o sa se întâmple si cu PNA exact acelasi lucru? Mai ales că destule premise pentru asa ceva exista în chiar textul legii prin care a fost înfiintata noua institutie. Ca sa nu mai spun că oamenii politici si interesele lor sunt si astazi exact aceleasi care timp de peste un deceniu au facut imposibila aplicarea legii si functionarea Justitiei. În sfârsit, desemnarea sefului PNA pare sa nu fie nici ea decizia cea mai inspirata. Procurorului în cauza, foarte contestat deja în presa, i se imputa un accident de circulatie soldat cu decesul unei femei (cercetarile facute de colegii d-lui procuror au stabilit ca... "mortul e de vina").

Atentie merita si preocuparile pentru elaborarea unei Legi a conflictelor de interese. Un proiect al Guvernului, depus recent la Parlament, se află la concurenta cu un altul, al Partidului Liberal. Cele doua initiative vin la putine saptamâni dupa ce Fundatia pentru o Societate Deschisa a pus la punct un proiect mai larg ocupîndu-se de chestiunea conflictelor de interese si incompatibilitatilor. Tema merită atentie, spun, pentru că evitarea situatiilor în care interesele private ale oamenilor politici interfereaza cu interesele publice pe care acestia sunt pusi sa le serveasca este fundamentala în prevenirea si combaterea coruptiei. Un adevar care n-o sa fie niciodata prea mult repetat e că România a ajuns una din cele mai corupte tari din lume tocmai din cauza asta, ca demnitarii si oamenii sai politici s-au folosit de pozitiile publice pe care le-au avut pentru a-si servi, nu o data în modul cel mai abuziv posibil, interesele private.

Initiativele Guvernului si PNL sunt bine venite si ar putea sa se finalizeze cu adoptarea unei legi bune. Acesta va fi, însa, numai un pas. Care s-ar putea dovedi complet inutil daca legea votata nu va fi si pusa în aplicare (stim bine ce s-a întâmplat cu legile pentru pedepsirea faptelor de coruptie, cu cea a raspunderii ministeriale si controlului averilor demnitarilor si chiar si cu textul din Constitutie care interzicea ministrilor sa aiba afaceri).

Desi stiu bine ca tema coruptiei va fi una foarte importanta în decizia summit-ului NATO de la Praga, oamenii politici au facut deocamdata prea putin care sa indice ca ar avea, în sfârsit, vointa de a trece de la declaratii si proiecte de legi la fapte. Pentru Praga ei par deja pregatiti sa raporteze, ca pe niste mari realizari, înfiintarea Parchetului Anticoruptie si votarea uneia sau a doua legi. În asemenea conditii, nu cred deloc ca e exclus ca la Praga România sa fie invitata sa adere la NATO, însa numai sub conditia unor pasi concreti în recuperarea unor mari restante precum combaterea coruptiei (dar si restituirea proprietatilor, clarificarea statutului fostei politii politice comuniste etc).

Apropo de politizarea institutiilor si a "luptei împotriva coruptiei", decizia de ultima ora a primului ministru de a-l înregimenta în PSD pe seful Departamentului de Control este greu de înteles. Prost sfatuit, dintr-un calcul gresit sau Dumnezeu mai stie din ce cauza, d-l Nastase pare sa fi dat o lovitura nu doar credibilitatii proprii dar si celei a unei institutii care numai de asta nu avea nevoie – sa fie supusa unui control politic înca si mai efectiv decât pâna acum. Si ca seful ei sa se ocupe de cu totul alte lucruri decât cele presupuse de lege si bunul simt. Imediat ce a devenit liderul Organizatiei de Tineret PSD, d-l Ponta îi anunta pe ziaristi ca "Am un program extrem de încarcat, va trebui sa merg în cât mai multe judete, sa cunosc problemele organizatiilor si sa conving ca o organizare foarte buna si o disciplina ne va impune". (Cotidianul, 27 iulie 2002 si Lumea libera)


Legi, declaratii si asteptari, articol publicat in anul 2002