Valerian Stan
Credo ergo sum
Creștinismul e despre omul ce se va îndumnezei în veșnicie, iar nu despre clipa de suferință de aici.

Imagine si abuzuri

Discotecile din comunele ilfovene Balotesti si Moara Vlasiei au fost luate si ele cu asalt de trupele Politiei. În toiul distractiei, usile au fost trântite de pereti, muzica a fost întrerupta brutal iar tinerii, somati autoritar, prin portavoce, sa ramâna pe loc si sa faca numai ce li se comandă. "Fetele în stânga, baietii în dreapta", a venit ordinul urmator, dupa care a început perchezitia corporala.

Ochii mirati si tematori ai tinerilor se plimba intre cei care îi perchezitioneaza si comandoul de haidamaci în costume negre, "antitero", cu cagule pe fata si înarmati pâna în dinti. Baietii sunt încolonati si trimisi "la subsol", unde li se iau amprentele. Sunt cu totii uluiti, nu li s-a mai întâmplat asa ceva. Camerele de filmat, parînd sa apartina Politiei, iau prim-planuri succesive: mai întâi, pe degetul înmuiat în tus si rotit "de la stânga la dreapta" pe coala de hârtie iar apoi pe fata fiecaruia dintre "suspecti". Nici unul nu se fereste de camerele de filmat. Niciunuia nu-i trece prin minte că peste numai câteva ore o tara întreaga o sa-i vada la televizor tratati ca ultimii infractori. Si asta pentru că se stiu complet nevinovati (de altfel, totul s-a terminat fara sa se constate vreo încalcare a legii, care sa justifice raziile facute).

Ca si alta data, televiziunea complice cu politistii abuzivi a fost Prima TV. Camerele de filmat erau ale ei, ca aproape de fiecare data când Politia dă astfel de show-uri, destinate sa atenueze o imagine atât de compromisa de coruptie si abuzuri.

Dar grija de imagine, infinit mai mare decât pentru ameliorarea lucrurilor, nu o întâlnim doar la Politie. Bucurestiul arată în continuare deplorabil si acum, la jumatatea "mandatului marilor sperante". Si, totusi, una dintre putinele griji ale edililor nostri e sa confiste carutele tiganilor (cum are nevoie chelul de tichie de margaritar, tot asa avea nevoie si Bucurestiul de ordinul care interzice circulatia carutelor). Atunci când tiganilor li se confisca carutele, nu conteaza deloc ca oamenii acestia nu au din ce altceva sa traiasca decât din ce gasesc în gunoiul orasului, din fiarele si sticlele pe care le strâng de pe strazi. Conteaza numai imaginea d-lui Basescu si a celorlalti justitiari necrutatori, arhangheli ai legalitatii si blazonului urbei noastre... O imagine construita, nu o data, ca si în cazul politistilor, cu complicitatea rau intentionata sau inconstienta a multor ziaristi. În cazul de fata o problema în plus este că lucrurile astea se întâmpla nu numai din cauza autoritatilor, ziaristilor etc dar chiar si a liderilor romilor. În loc sa se opuna absurdului si abuzurilor, liderii Partidei Romilor, de pilda, au luat parte, efectiv, la una dintre actiunile cele mai recente de confiscare a carutelor tiganilor.

În sfârsit, Ministerul Justitiei pare sa aiba si el cauzele sale. Daca marii rechini, jefuitorii banului public, Hrebenciuc, Bivolaru, Sechelariu si atâtia granguri pedeseristi sunt intangibili, grecul Passaris este tinut în penitenciare în lanturi si prezentat astfel, la televizor, poporului "însetat de dreptate" (dar si, se stie, mare amator de circ). Sigur ca stiu si eu ce stie toata lumea, ca detinutul grec este suspectat de comiterea unor fapte cât se poate de grave - tâlharie, omor s.cl. Prin urmare, nu am cum sa spun ca autoritatile nu ar fi îndreptatite sa trateze cazul lui Passaris ca pe unul special, reclamînd masuri speciale. Numai că lucrul acesta trebuie facut cu respectarea legii si a normelor lumii civilizate.

Atunci când îl tin pe Passaris în lanturi, autoritatile stiu bine ca asa ceva e complet interzis prin normele internationale pe care România si le-a asumat, respectiv Regulile ONU si ale Consiliului Europei în materie penitenciara. Pe timpul mandatului de la Justitie al d-lui Valeriu Stoica – al liberalului domn Stoica! - în închisorile noastre a fost reintrodusa posibilitatea utilizarii lanturilor (la care se renuntase prin 1992). Faptul acesta nu înseamna deloc, însa, ca tinerea în lanturi a lui Passaris e mai putin abuziva (si asta pentru că, între altele, prin asta este nesocotit principiul constitutional consacrînd preeminenta dreptului international în raport cu cel intern, în materia drepturilor omului).

Sunt si eu de acord, repet, ca detinutul grec poate sa fie un caz special si că autoritatile ar putea sa aiba tot dreptul sa-l trateze în consecinta. Însa asa ceva nu trebuie sa se faca în nici un caz încalcînd regulile. Daca folosirea lanturilor este interzisa neconditionat prin tratatele internationale pe care România le-a ratificat si cu toate acestea Passaris este tinut în lanturi în fata unei tari întregi, întreb: poate fi ceva mai flagrant decât acest abuz si decât dispretul cu care autoritatile (si nu doar ele) trateaza regulile unei lumi normale?

P.S. Citesc si nu înteleg: la ceremonia în care tocmai primise de la presedinte o înalta decoratie, d-l Wiesel i-a adresat lui Ion Iliescu aceste cuvinte: "Daca as mai avea cetatenia româna, v-as vota din nou presedinte". Elie Wiesel - agent electoral al lui Ion Iliescu! Ce trist... (Cotidianul, 3 august 2002)


Imagine si abuzuri, articol publicat in anul 2002