Valerian Stan
Credo ergo sum
„Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă!”

Complicii

Se spune ca Dumnezeu, atunci cand vrea sa piarda pe cineva, ii ia mai intai mintile. Daca este adevarat, inseamna ca zilele d-lui lliescu sunt numarate. Agresivitatea cu care l-a alungat de data aceasta pe Rege ma face sa cred, sa-mi fie iertata franchetea, ca d-l lliescu si-a iesit din minti. Pentru ca, este clar, ce s-a petrecut pe aeroportul din Otopeni tine mai mult de o anormalitate psihica decat de una politica.

Si totusi, este sau nu d-l lliescu singurul vinovat de cele intamplate? Eu unul cred ca dansul, ca sa faca ce a facut, a avut nevoie de complici. Sigur ca am vazut si eu ce a vazut destula lume, ca o parte a colaboratorilor presedintelui s-au dezis, chiar daca destul de timid, este adevarat, de grosolaniile sale. Din pacate insa, s-au mai gasit inca oameni care, urmindu-l, sa-si lepede numele in batjocura istoriei. D-l lliescu a stiut, de pilda, ca poate conta pe d-nii Gherman si Vacaroiu. Pe d-l Tudose, la aeroport, si pe d-l Cepraga si d-na Irina Radu la Televiziune. Fara ei, si fara cativa altii ca ei, nu este foarte sigur ca d-l lliescu ar mai fi facut ce a facut. Sau cel putin asa mi se pare mie. (Romania libera, 12 octombrie 1994)


Complicii, articol publicat in perioada 1990-1998