Valerian Stan
Credo ergo sum
Creștinismul e despre omul ce se va îndumnezei în veșnicie, iar nu despre clipa de suferință de aici.

Complicii

Se spune ca Dumnezeu, atunci cand vrea sa piarda pe cineva, ii ia mai intai mintile. Daca este adevarat, inseamna ca zilele d-lui lliescu sunt numarate. Agresivitatea cu care l-a alungat de data aceasta pe Rege ma face sa cred, sa-mi fie iertata franchetea, ca d-l lliescu si-a iesit din minti. Pentru ca, este clar, ce s-a petrecut pe aeroportul din Otopeni tine mai mult de o anormalitate psihica decat de una politica.

Si totusi, este sau nu d-l lliescu singurul vinovat de cele intamplate? Eu unul cred ca dansul, ca sa faca ce a facut, a avut nevoie de complici. Sigur ca am vazut si eu ce a vazut destula lume, ca o parte a colaboratorilor presedintelui s-au dezis, chiar daca destul de timid, este adevarat, de grosolaniile sale. Din pacate insa, s-au mai gasit inca oameni care, urmindu-l, sa-si lepede numele in batjocura istoriei. D-l lliescu a stiut, de pilda, ca poate conta pe d-nii Gherman si Vacaroiu. Pe d-l Tudose, la aeroport, si pe d-l Cepraga si d-na Irina Radu la Televiziune. Fara ei, si fara cativa altii ca ei, nu este foarte sigur ca d-l lliescu ar mai fi facut ce a facut. Sau cel putin asa mi se pare mie. (Romania libera, 12 octombrie 1994)


Complicii, articol publicat in perioada 1990-1998