Valerian Stan
Credo ergo sum
„Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă!”

UDMR are probleme

Întrebat daca UDMR nu riscă o sciziune ca urmare a actiunilor "Blocului reformist", liderul Uniunii, Marko Bela, a raspuns: "Ca sa putem vorbi de o sciziune, trebuie sa avem doua grupari adverse numeric egale, ceea ce nu e cazul". Că "reformistii" ("radicalii", cum mai sunt numiti) reprezinta o minoritate în Uniune este o realitate pe care ei însisi n-ar putea s-o conteste. Însa de ce plecarea din UDMR a gruparii minoritare conduse de Toro Tibor n-ar putea sa însemne o sciziune, asa cum afirma d-l Marko Bela, este destul de neclar. Asta ma face sa cred ca raspunsul presedintelui UDMR ar trebui citit mai ales ca o formula vrînd sa drapeze o anumita neliniste.

Disensiunile dintre "reformisti" si conducerea UDMR au o istorie mai veche, despre care s-a mai scris. Care sunt în acest moment nemultumirile colegilor d-lui Toro Tibor? Le redau succint, asa cum au fost facute publice cu ocazia recentului Congres, de la Cluj, al "Blocului reformist": conducerea actuala a UDMR nu a organizat de zece ani alegeri interne, asa cum o cerea Statutul propriu; lipsa de transparenta în gestionarea fondurilor primite de comunitatea maghiara, inclusiv din partea guvernelor României si Ungariei; obedienta fata de PSD; anumiti lideri ai Uniunii profita de relatiile cu partenerii de la guvernare pentru a se îmbogati, ignorînd interesele etnicilor maghiari.

Ca sa nu mai revin, as nota aici tot mai multele semnale, din presa de ambele limbi, că lideri dintre cei mai importanti ai UDMR sunt implicati în afaceri private foarte prospere, dar si destul de neclare, inclusiv cu oameni ai PSD si folosind fonduri provenind de la Guvernele român si ungar.

Lipsa de comunicare si functionarea "nedemocratica" a UDMR este un repros venind în ultimii ani si din alte directii decât dinspre "reformisti". Ultimul an a facut ca relatiile cu PSD sa devina si ele un capitol monitorizat atent de criticii UDMR. S-a spus, în privinta aceasta, ca sustinerea în Parlament a Guvernului PSD a adus Uniunii mai multe pierderi decât câstiguri.

Evaluarile definitive sunt si aici riscante, mai ales atât timp cât parteneriatul cu PSD pare înca de perspectiva. Ce se poate spune sigur este că în destule din cazurile de pâna acum, în care a fost solidara cu PSD, UDMR s-a dovedit în dezacord cu statutul sau, cu interesele proprii si, cel mai important, cu interesele generale. Reamintirea celor mai importante situatii de acest gen mi se pare necesara. Într-o ierarhie a consecintelor cele mai proaste, votarea alaturi de PSD a Legii secretului de stat si de serviciu, o lege complet antidemocratica, mi se pare ca ocupa unul din primele locuri. La fel, solidarizarea Uniunii cu PSD si mentinerea în Codul penal a delictelor de presa. Impunerea în Legea partidelor a pragului de 50.000 de membri, promovarea proiectului kitsch "Dracula Park", înlaturarea lui Andrei Dimitriu de la conducerea radioului public, sprijinirea initiativelor ministrului Apararii Ioan Mircea Pascu împotriva libertatii presei, sabotarea scoaterii Rompres de sub controlul Guvernului fac aproape întreaga o lista deloc onorabila pentru formatiunea condusa de Marko Bela, Verestoy Attila si Gyorgy Frunda. "O astfel de colaborare", atragea recent atentia Gabriel Andreescu, "aduce atingere principiilor democratiei. Drepturile minoritatilor sunt solidare cu garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale si a mecanismelor democratice. Coalitia PSD-UDMR a devenit o expresie a unor interese de grup care, în contextul românesc, s-au dezvoltat împotriva intereselor generale".

Despre riscul unor asemenea evolutii mi se pare ca vorbesc într-o anumita masura unele din cele mai recente sondaje de opinie, care indica o oarecare scadere a încrederii alegatorilor maghiari în UDMR. Cei doi ani ramasi pâna la viitoarele alegeri par suficienti azi pentru a recupera ce s-a pierdut si a nu risca un rezultat care sa lase minoritatea maghiara fara reprezentare în Parlament.

Sunt destule chestiunile în care contestatarii conducerii UDMR, vorbesc mai ales despre "radicali", par sa nu aiba nici ei dreptate. Decizia de a boicota Congresul Uniunii din februarie viitor mi se pare o eroare evidenta, în dezacord chiar cu optiunea programatica proprie pentru "o reprezentare politica unitara a maghiarilor". Ca sa nu mai vorbesc de unele din "revendicarile" lor, cum ar fi aceea ca bisericile traditionale maghiare sa capete drept de veto asupra deciziilor politice si sociale care se iau la nivelul forurilor UDMR. Daca "reformistii" au undeva perfecta dreptate, atunci au când atrag atentia ca daca UDMR va urma mai departe aceeasi linie "s-ar putea ca fortele din societatea maghiara sa se radicalizeze". Acesta este, într-adevar, un avertisment care merita toata atentia. (Cotidianul, 28 decembrie 2002 si Lumea libera)


UDMR are probleme, articol publicat in anul 2002