Valerian Stan
Credo ergo sum
Creștinismul e despre omul ce se va îndumnezei în veșnicie, iar nu despre clipa de suferință de aici.

FSD: un proiect bine venit

O idee mai veche a Fundatiei pentru o Societate Deschisa, aceea a unei cercetari despre felul în care diferiti actori sociali se raporteaza la integrarea României în Uniunea Europeana, a fost transpusa de curând în practica. Mesajul politic, administratia publica, sindicatele, taranimea, cultele, mass-media si problematica integrarii au fost câteva din capitolele volumului "Harta actorilor si problemelor aderarii la UE", lansat în urma cu putin timp. Cu ocazia lansarii, presedinta FSD, Renate Weber, a spus între altele: "Din câte stim, este singura cercetare de pâna acum care a avut în vedere abordari diferite fata de cele oficiale. Pentru că una e sa deschizi si închizi capitole de negociere si cu totul altceva e sa sondezi cât de pregatita este România, în detaliu, pentru un pas care i-ar schimba definitiv viitorul".

Excelenţa proiectului FSD mi se pare ca sta, pe de o parte, în utilitatea si singularitatea lui, iar pe de alta parte în expertiza angajata în realizarea lui. Autorii cercetarii sunt în general nume cunoscute, experti independenti, profesori universitari etc: Dan Manoleli, Gabriel Andreescu, Valentin Stan, Sebastian Lazaroiu, Mircea Toma, Alfred Bulai.

Evaluari privind gradul de pregatire a României pentru integrarea în UE se fac de aproape zece ani, de când România si-a exprimat în mod oficial dorinta de aderare la UE. Pâna la proiectul FSD, evaluarile respective, vorbesc despre cele cu caracter sistematic si institutional, au fost exclusiv oficiale, apartinînd Guvernului român si organismelor UE. Proiectul FSD este prima ocazie în care "capitole" principale ale procesului de integrare sunt supuse unei evaluari independente. Si, trebuie subliniat, uneia deloc optimiste dar si obiective si pertinente.

Utilitatea proiectului mi se pare evidenta. Guvernul, si în masura aproape egala expertii si oficialii de la Bruxelles, au în fiecare din cele 13 capitole ale cercetarii tot atâtea inventare ale problematicii negocierilor pentru integrare. Dupa cum, în anii care vin, cei interesati de cum arată România în drumul sau catre Uniunea Europeana, vor avea într-adevar o "harta" cu destui dintre actorii integrarii si cu contributia lor la efortul comun de reconstructie europeana a României.

Daca România se va alatura în cele din urma Uniunii Europene, istoricii de peste un deceniu sau doua se vor mira sigur sa constate cât de deficitar a fost uneori "mesajul politic" al Bucurestilor, nu o data la nivelul cel mai de sus. În capitolul rezervat acestei tematici, volumul FSD retine, si mi se pare ca face bine, una din declaratiile recente ale primului ministru Adrian Nastase: "Va trebui sa întelegem ca nu toti cei care ne privesc doresc ca noi sa reusim, nu toti cei care ne dau sfaturi se gândesc în mod serios ca eforturile noastre sa duca la rezultate pozitive". Ocupîndu-se de "migratia internationala" a românilor, studiul retine că o buna parte a "migrantilor circulatori" din acesti ani sunt tineri din mediul rural si că una din consecintele negative ale acestei situatii (care are, desigur, si consecinte de sens contrar) este afectarea capitalului uman din agricultura, chiar si în cazul plecarii pentru o scurta perioada de timp a acestor tineri în strainatate. "În situatia actuala", continua studiul, "în care si asa exista o îmbatrânire a populatiei rurale, plecarea preponderenta a tinerilor duce la un deficit si mai mare, cu efecte drastice asupra dezvoltarii fermelor individuale, pietei funciare si antreprenoriatului agricol".

O concluzie a cercetarii, privitoare la Biserica Ortodoxa (vazuta si ea ca un actor care conteaza în procesul integrarii) este că în cadrul BOR "se manifesta cu acuitate sentimente atieuropene. Exista si evolutii în sensul modernizarii, precum implicarea BOR în asistenta sociala chiar într-un mod institutionalizat, dar pozitiile generale ale BOR ramân dominate de doctrina, traditia si interesele ierarhiei". Taranimea din România este identificata deopotriva ca un actor si o problema a integrarii. România intra în mileniul trei aflîndu-se pe locul doi în Europa ca populatie rurala (51,4% din populatie) si pe acelasi loc doi ca populatie ocupata în agricultura (36,8% din populatia activa), de peste 6 ori mai mult decât media europeana. Din aceasta perspectiva, taranimea "constituie un actor deosebit în procesul de integrare europeana, care ridica si va ridica în continuare mari probleme nu numai acestei categorii, ci întregii societati române".

În sfârsit, faptul ca la oferta publica a proiectului FSD nu au raspuns specialisti în domeniul justitiei si agriculturii, doua din domeniile neacoperite ale cercetarii, are si el semnificatiile lui cu privire la ceea ce studiul si-a propus. Dar semnificativ mi se pare si felul în care oficialii nostri îl trateaza pe George Soros, finantatorul FSD, un filantrop care din buzunarul propriu a investit în România, în evolutia ei post comunista, în jur de 100 de milioane de dolari. Pentru că în urma cu putine saptamâni si-a permis un numar de observatii critice privind câteva din reflexele nedemocratice ale Guvernului de la Bucuresti, d-l Geoana si subalternii sai l-au atacat cu exact aceleasi argumente si cuvinte cu care Vadim Tudor o facea în urma cu mai mult de un deceniu. Presedintele Iliescu, dar si "democratul" Emil Constantinescu, au împartit cele mai înalte distinctii nationale multor necunoscuti ilustri, unii dintre ei dovediti, dupa, cu caziere bogate, însa pentru George Soros nu au gasit niciodata macar un cuvânt bun. (Cotidianul, 24 mai 2003 si New York Magazin)


FSD: un proiect bine venit, articol publicat in anul 2003