Valerian Stan
Credo ergo sum
„Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă!”

Redactiei revistei Observator cultural

Precizarile de mai jos au fost publicate în editia din 15-21 iulie 2003 a saptamânalului Observator cultural.

Stimate domnule director Ion Bogdan Lefter,
Stimata doamna redactor-sef Carmen Musat,

In numarul 171 al Observatorului cultural, Gabriel Andreescu a facut o prezentare a cartii lui Dan Pavel si a Iuliei Huiu "O istorie analitica a Conventiei Democratice", ocazie cu care a notat si urmatoarele: "In carte a fost reluata declaratia lui Emil Constantinescu conform careia Valerian Stan, altadata secretar al AC si apoi sef al Corpului de Control al primului ministru in guvernul Ciorbea era un agent pregatit sa distruga coalitia CDR-PD-UDMR. Revenirea asupra temei intr-un volum cu o asemenea miza arata ca subiectul va trebui, cindva, transat". In legatura cu cele notate de Gabriel Andreescu, va rog sa fiti de acord cu publicarea urmatoarelor precizari:

In toamna anului trecut, in cartea sa de memorii, fostul presedinte mi-a adus acuzatia ca in anii in care am activat la Alianta Civica (aproape zece ani, timp in care am fost nu doar secretar, cum scrie Gabriel Andreescu, ci si, succesiv, vicepresedinte, presedinte executiv si pentru un mandat de sase luni presedinte al organizatiei), as fi avut misiunea sa distrug din interior AC (fiind "leal stapinilor mei din exterior"). Fostul presedinte a mai scris si ca din pozitia pe care am detinut-o in guvernul Ciorbea m-am folosit de respectiva functie pentru a distruge coeziunea coalitiei la guvernare. In cartea lor recenta, Dan Pavel si Iulia Huiu au preluat, deloc intimplator, calomniile fostului presedinte. In plus fata de Emil Constantinescu, ei au scris ca explicatia comportamentului meu ar fi stat in provenienta mea din CADA, "un grup de militari in spatele caruia se afla o anumita parte a Securitatii, mai precis contrainformatiile militare". Pentru ceea ce au scris calomniator despre mine, i-am actionat imediat in Justitie pe cei trei – pe Dan Pavel si Iulia Huiu, in urma cu aproape doua saptamini, iar pe Emil Constantinescu, acum opt luni. Fac precizarea aceasta pentru că formularea lui Gabriel Andreescu – "subiectul va trebui, cindva, transat" – sugereaza cititorilor dumneavoastra că lamurirea acuzatiilor care mi-au fost aduse, desi dezirabila, intirzie inca (iar asta, posibil, chiar din cauza ezitarilor mele). Ceea ce este complet neadevarat, iar Gabriel Andreescu, colegul meu de birou, stie primul lucrul acesta.

Cu stima,
Valerian Stan

Note ulterioare:

În legătură cu atitudinea, pe aceeași temă, a fostului meu coleg, în textul „Situațiunea (XXXVI)”, din 2009, am scris și următoarele: „În luna iunie 2003, într-o aşa zisă istorie a Convenţiei Democratice, Dan Pavel şi Iulia Huiu au scris despre mine, între alte mizerii, că aş fi fost vinovat de sinuciderea, cu mai mulţi ani în urmă, <persoanei care făcea curat la Alianţa Civică> – şi că lucrul acesta ar fi rezultat din scrisoarea ultimă a celui în cauză. Deşi la data aceea nu plecasem încă din Alianţa Civică, a fost o pură întâmplare că a ajuns şi la mine o copie a acelei scrisori. Din care bineînţeles că nu rezulta absolut deloc ceea ce scriseseră „istoricii” cu misiuni securistice. Primul căruia i-am semnalat ticăloşia celor doi, arătîndu-i chiar scrisoarea care le demonta minciuna, a fost, firesc, colegul meu de birou de la acea dată, la Comitetul Helsinki: Gabriel Andreescu. Pentru ca a doua zi cine să fie primul la lansarea cărţii ticăloase? Şi cine i-a adus elogii superlative, fără să amintească nici măcar într-o jumătate de frază de minciuna odioasă pe care o conţinea – şi despre care el ştia bine? Gabriel Andreescu, bineînţeles!”

În vara anului 2014 avea să se afle că din 2003 Andreescu se recăsătorise cu Daniela Ghiţescu, fostă agentă a  Securităţii la Ambasada Olandei de la Bucureşti.

În urma celor doua procese, Dan Pavel si co-autoarea Iulia Huiu au fost condamnati la plata de despagubiri morale iar Emil Constantinescu a reeditat volumul de memorii, eliminând pasajul prin care ma calomniase.


Redactiei revistei Observator cultural, articol publicat in anul 2003