Valerian Stan
Credo ergo sum
Creștinismul e despre omul ce se va îndumnezei în veșnicie, iar nu despre clipa de suferință de aici.

Despre reguli si Justitie (I)

Anuntul ca presedintele Iliescu ar putea sa-l gratieze pe Miron Cozma a fost criticat de mai toata lumea – lideri civici, ziaristi, oameni politici. Argumentele? Mai ales că punerea în libertate a fostului lider al minerilor ar reprezenta o amenintare grava pentru ordinea publica. Riscul unor noi mineriade ori chiar al "razboiului civil" a fost invocat si el de mai toata lumea.

Felul în care a fost primit anuntul lui Ion Iliescu mie mi se pare ca explica, într-o anumita masura, unde si de ce ne aflam astazi. Ne aflam aici si din cauza ca elita noastra publica pune prea putin pret pe reguli si pe respectul fata de ele. Daca o regula - constitutionala - stabileste că un condamnat, oricare ar fi el, are dreptul sa ceara presedintelui sa-l gratieze iar presedintele are dreptul sa-i aprobe cererea de gratiere, atunci dupa care logica si dupa care reguli poate "societatea civila" sa le "ceara cetatenilor, asociatiilor si partidelor sa protesteze împotriva unei gratieri care consolideaza pozitia fortelor totalitare în stat si în societate"? (paragraful dintre ghilimele l-am reprodus dintr-un Apel semnat de Alianta Civica, Asociatia Victimelor Mineriadelor, UMRL si Asociatia 21 Decembrie 1989). La fel, întreb, dupa care logica legea a fost invocata – deplin justificat, desigur - atunci când Cozma a primit 18 ani de închisoare, si nu este invocata si astazi, când el are dreptul sa-i ceara presedintelui sa-l gratieze (iar presedintele are dreptul, constitutional, sa dispuna gratierea lui)?

Apropo de lege si de ignorantii care vorbesc de ea. Desi nu-i deloc vreo mare filosofie, ceata din mintea multora e groasa de poti s-o tai cu cutitul. Liberalul Radu F. Alexandru, o culme a diletantismului fudul, a iesit în public cu o "scrisoarea deschisa" imputîndu-i presedintelui Iliescu ca "îsi permite sa intervina în treburile Justitiei", când se stie bine ca Justitia nu are aici nici cea mai mica treaba. Că în Parlament exista si agramati nu ma mir, ma mir în schimb (dar nici de asta foarte tare!) că publicatii cu pretentii au tiparit textul respectiv, la punct si virgula, drept pledoaria cea mai argumentata împotriva gratierii lui Cozma.

Sigur ca da, grija ca Ion Iliescu ar putea sa nu fie obiectiv în decizia pe care urmeaza sa o ia este perfect justificata. Numai copiii nenascuti înca nu stiu ca în iunie 1990 Ion Iliescu si Petre Roman s-au folosit de Miron Cozma si minerii lui ca sa reprime Piata Universitatii. Si numai cei foarte neatenti nu se întreaba daca nu cumva în septembrie 1991 Ion Iliescu si cei din spatele lui s-au folosit de Cozma si de mineri ca sa-l înlature pe Petre Roman (cine i-a vazut pe mineri "la treaba", pe liderii si instigatorii lor mai ales, la Guvern si Cotroceni, a putut sa înteleaga multe). Se prea poate, la fel, ca prin gestul sau Ion Iliescu sa vrea sa se faca simpatic electoratului PRM-ist; cel putin în parte mi se pare că în mod asemanator ar trebui citite si recentele iesiri antievreiesti ale acestui comunist îmbatrânit în rele. Prin urmare, repet, suspiciunea că Iliescu ar putea sa fie interesat si subiectiv în decizia pe care urmeaza sa o ia este deplin îndreptatita. Dar sa atragi atentia asupra acestui fapt este un lucru, iar sa îti propui sa mobilizezi publicul împotriva unor acte perfect legale e cu totul altceva.

Apoi, cum poti sa sustii că gratierea lui Cozma "va reprezenta o serioasa atingere adusa actului de justitie" fara sa fi vorbit macar o singura data pâna acum (si cu atât mai putin acum!) de injustitia grava pe care o reprezinta faptul ca Ion Iliescu, Petre Roman si toti ceilalti vinovati de a se fi folosit de mineri împotriva propriilor cetateni si în disputele politice dintre ei nu au fost trasi în nici un fel la raspundere? (În cazul despre care vorbesc mie mi se pare că intelectualii democrati si "societatea noastra civila" au o problema de etica cât se poate de serioasa.) Că a fost doar un "instrument", ca s-a lasat folosit sau ca, dimpotriva, a fost "co-autor" al mineriadelor, în întelesul juridic cel mai deplin al cuvântului, Miron Cozma poarta o raspundere indenegabila pentru cele întâmplate. Si sper că judecatorii care l-au condamnat la 18 ani de închisoare au fost cu adevarat "independenti" iar decizia lor a fost deplin "temeinica si legala". Dar, ma întreb, exista un singur om normal în tara asta care sa creada ca vinovat de mineriade este numai Miron Cozma, si nu si Ion Iliescu si Petre Roman? Si daca nu, de ce nu vorbesc despre asta liderii nostri civici si analistii politici? Si, mai ales, de ce nu au facut aproape nimic ca în tara lor regulile si Justitia sa nu fie pervertite în felul în care vedem cu totii ca sunt?

Gratierea lui Miron Cozma, declama "societatea civila", va întari pozitia fortelor totalitare din stat si societate. Daca asa ceva e într-adevar posibil, dupa un deceniu si jumatate de "civism" si de "democratie", atunci "societatea noastra civila" are în acest fapt, si ea, masura muncii si comportamentului proprii. (Cotidianul, 2 august 2003 si New York Magazin)


Despre reguli si Justitie (I), articol publicat in anul 2003