Valerian Stan
Credo ergo sum
„Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă!”

Trogloditii si democratia

Începînd de luna trecuta, democratia din România are la temelie o mare frauda – referendumul pentru adoptarea Constitutiei.

În vara anului 2000, atunci când PSD a pus în miscare procedurile de revizuire a Constitutiei, îmi exprimam îndoiala ca o asemenea actiune ar reprezenta cu adevarat o prioritate a momentului. Argumentam că daca este sa vorbim despre cauzele întârzierii reformelor, generalizarii coruptiei ori degradarii continue a nivelului de viata, deficientele legii fundamentale puteau fi socotite printre cauzele cele mai putin semnificative. Pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana si NATO, mai spuneam, nu a fost nici ea grevata de nu stiu ce imperfectiuni ale Constitutiei. Oficialii NATO si ai UE nu au reclamat nicicând piedici constitutionale în calea aderarii României la organizatiile lor.

Dupa toate cele întâmplate, pare destul de probabil că partidul d-lor Iliescu si Nastase si-a facut un calcul mai ales electoral. S-a contat probabil pe faptul ca o reusita la referendumul din toamna lui 2003 va trece automat în activul unei guvernari mai mult decât modeste si va induce optiunilor electorale ale românilor un "trend" care sa avantajeze PSD în alegerile din toamna viitoare.

În campania pentru referendum, PSD si Guvernul au sugerat insistent că revizuirea Constitutiei ne-ar fi fost ceruta de Uniunea Europeana. Ceea ce, stim bine, e un neadevar; cine se îndoieste de ce spun poate sa vada, de exemplu, fiecare din "Raportele de tara" de pâna acum ale Comisiei Europene. Avînd în minte optiunea românilor pentru intrarea în UE, PSD si Guvernul au contat pe o participare masiva la vot. Numai că bunul simt le-a permis oamenilor sa înteleaga un adevar pe care politicienii (ajutati de o buna parte a presei!) îl manipulau foarte abil.

Calculul gresit, imprudenta, dar si sondajele unor sociologi pleziristi si profitori ca Alin Teodorescu, i-au pus pe organizatorii referendumului într-o situatie pe care nici cei mai pesimisti dintre ei nu o putusera anticipa: la sfârsitul primei zile de vot la urne se prezentasera doar 14,3% dintre cei avînd acest drept. Ziua urmatoare, 19 octombrie 2003, avea sa fie cea mai neagra zi a democratiei românesti din toti anii de dupa 1989. Ea a cumulat raul strâns în spatiul politic cu disolutia autoritatii statului (a Justitiei mai ales), cu involutiile din presa si societatea civila, cu renuntarea intelectualilor s.a.m.d. Fundatia pentru o Societate Deschisa, Insitutul pentru Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice, Alianta Civica si înca una sau doua organizatii neguvernamentale au fost practic singurele voci care au protestat împotriva celor întâmplate. [Din cauză că în ziua stabilită pentru referendum, 18 octombrie 2003, se prezentaseră la vot un număr foarte mic de votanţi, Guvernul a stabilit prelungirea cu o zi a referendumului, 19 octombrie 2003, zi în care au fost raportate şi suspectate numeroase nereguli - utilizarea nelegală a "urnelor mobile", promisiunea de foloase materiale pentru mobilizarea la vot etc; în final, s-a susţinut inclusiv că numărul votanţilor raportat de autorităţile care au organizat referendumul a fost mai mare cu circa 1,2 milioane faţă de cel real.]

Daca si în ce masura noua Constitutie este mai buna decât cea "revizuita" este o chestiune despre care nu aici trebuie discutat (dupa mine, câstigul este minim). Singura si marea problema este, aici, ca "legea legilor" a fost adoptata printr-o frauda de proportii. În acest moment avem dovada sigura ca oamenii nostri politici nu dau nici doi bani pe regulile democratiei iar societatea româneasca se dovedeste incapabila sa se apere de acest pericol grav.

Ziua de 19 octombrie ne-a aratat mai clar decât orice pâna acum cât de formala este democratia din România. Cinismul d-lor Iliescu, Nastase si Cozmânca, niste trogloditi dispretuind profund valorile democratiei, le-a spus oamenilor mai clar decât orice ca votul lor nu conteaza. Ca din urne iese nu ce voteaza ei, ci ce vor politicienii.

Nu cred sa fie multi cei care sa se mai mire de comportamentul politicienilor nostri. Ce mi s-a parut surprinzator a fost lipsa oricarei reactii din partea oficialilor occidentali. Voi insista, poate, cu alta ocazie. Pâna atunci voi spune doar ca vizita pe care d-l Iliescu a facut-o presedintelui Bush jr si recentul Raport al Comisiei Europene au fost doua bune ocazii - ratate magistral - de a atrage atentia oamenilor politici de la Bucuresti asupra loviturii pe care au dat-o democratiei din tara lor. (Cotidianul, 15 noiembrie 2003 si New York Magazin)

Se poate vedea şi articolul "O revizuire <curat constitutionala>", publicat de asemenea pe aceasta pagina de Publicistica, anul 2004.


Trogloditii si democratia, articol publicat in anul 2003