Valerian Stan
Credo ergo sum
"Mândria împiedică dragostea." 

Intoleranta si extremism: o radiografie

Există la nivelul societatii românesti un potential extremist? Daca da, cât este el de serios si ce consecinte ar putea sa aiba în viitorul previzibil? Pornind de la astfel de întrebari, Institutul pentru Politici Publice a pus la punct în lunile din urma unul din proiectele sale cele mai importante. Un sondaj de opinie, realizat de institutul Gallup, a constituit elementul central al primei parti a proiectului.

Rezultatele ne spun, printre altele, ca stereotipurile si prejudecatile marcheaza în continuare, major, "patternul" cultural românesc. Iar de la întelegerea gresita la intoleranta si extremism nu-i decât un pas. 81% dintre români nu sunt de acord ca maghiarii sa foloseasca limba materna în administratia publica în zonele în care sunt mai numerosi decât românii. Apropo de asta, sunt tare curios sa stiu ce ar raspunde un român de la Tandarei întrebat fiind daca i se pare drept ca un maghiar sa fie obligat ca pe lânga limba sa materna sa învete si româna doar pentru ca i s-a întâmplat sa se nasca la Varsand, sa zicem, si nu cu câtiva kilometri mai la vest, peste granita. 48% dintre conationalii nostri cred că statul ar trebui sa ia masuri pentru a opri cresterea numarului de romi. O adevarata bomba! Si totusi, 42% dintre cei chestionati se pronunta pentru interzicerea organizatiilor extremiste. Banuiesc că în Olanda sau în Statele Unite sociologii ar face apoplexie daca de la unul si acelasi esantion ar obtine simultan aceste doua cifre.

O alta concluzie a studiului este ca "esantionul" are o problema serioasa de "cunoastere". Este meritul autorilor ca au sesizat acest fapt: "Pentru majoritatea românilor conceptul de extremism este unul extrem de ambiguu, mai bine de jumatate dintre cei intervievati neputînd da o definitie succinta unei organizatii extremiste". Aproape 80% dintre cei chestionati sunt de acord că "Preotii nu ar trebui sa influenteze modul în care voteaza oamenii". Si totusi, acelasi "esantion" raspunde majoritar (peste 70%) că "Pentru România ar fi mai bine daca functiile publice ar fi ocupate mai ales de oameni credinciosi". Dezacordul celor doua cifre pare sa indice si el destula confuzie si inconsecventa. Tot o inconsecventa pare sa fie si aceasta: aproape 60% dintre cei întrebati au fost de parere ca sectele religioase ar trebui interzise, pentru ca 76% sa se declare de acord cu afirmatia ca "Fiecare religie sau credinta are dreptate în felul sau".

Daca la nivelul societatii românesti exista sau nu "atitudini fundamentalist religioase destul de raspândite" - studiul conchide ca exista asemenea atitudini - este, dupa parerea mea, o tema care merita (si merită în continuare, desigur) toata atentia. Întrebati daca sunt sau nu de acord cu afirmatia că "Ar trebui pedepsiti toti cei care se abat de la morala crestina", 35% dintre subiecti raspund ca sunt de acord, în timp ce 52% dau raspunsul contrar. În termeni absoluti, cele 35 de procente sunt, desigur, foarte multe. Si totusi, într-o cercetare viitoare eu as detalia întrebarea: "Când spuneti că încalcarea moralei crestine ar trebui pedepsita, la ce fapte încalcînd aceasta morala va gânditi în primul rând?" Daca prin "încalcarea moralei crestine" vom afla ca se întelege "ne-iubirea aproapelui" sau "adulterul", lucrul acesta înseamna una, si cu totul altceva daca raspunsul are în vedere mai ales, sa zicem, "omorul". Daca în ce priveste interzicerea sectelor religioase nu încape nici o discutie ca suntem în prezenta unei forme de "fundamentalism religios", nu sunt foarte sigur că în aceeasi categorie s-ar fi cuvenit introdusi si cei care afirma ca "stiinta greseste atunci când contrazice scrierile sfinte". Reamintesc că întrebarea a fost pusa unui esantion care crede în proportie de 94% ca exista Dumnezeu. În plus, si aici afirmatia ca "stiinta greseste contrazicînd scrierile sfinte" este una, si cu totul altceva ar fi fost daca s-ar fi raspuns, de pilda, că oamenii de stiinta ar trebui pedepsiti pentru ca contrazic scrierile sfinte.

Proiectul IPP merita toata atentia si sustinerea. În anul electoral care vine oamenii politici au în studiile proiectului un instrument pe care ar trebui sa nu-l ignore atunci când îsi gândesc programele politice si strategiile electorale. Pentru IPP ar mai ramâne sa se continue identificarea cât mai precisa si completa a cauzelor manifestarilor intolerante si extremiste. Iar un inventar al cailor de actiune viitoare - propus oamenilor politici, autoritatilor si societatii civile - ar încununa un proiect de o utilitate deosebita pentru societatea româneasca. (Cotidianul, 10 ianuarie 2004 si New York Magazin


Intoleranta si extremism: o radiografie, articol publicat in anul 2004