Valerian Stan
Credo ergo sum
Creștinismul e despre omul ce se va îndumnezei în veșnicie, iar nu despre clipa de suferință de aici.

O revizuire "curat constitutionala"

Petrecuta în toamna anului trecut, revizuirea Constitutiei e deja istorie. Constat si ma mir cât de putina atentie a putut sa suscite acest eveniment important din partea specialistilor, comentatorilor si societatii civile. Că oamenii de rând nu i-au dat practic vreo atentie nu-i deloc o surpriza. Grijile lor sunt cu totul altele iar ideea ca revizuind Constitutia oamenii politici ar fi urmarit sa raspunda acestor griji ma tem ca li s-a putut parea deplasata de-a binelea.

Initial, Guvernul a facut mare caz de vointa sa de a realiza o "larga consultare populara" cu privire la temele revizuirii Constitutiei. Societatea civila fusese anuntata drept un partener foarte important. Însa totul avea sa ramâna la stadiul declaratiilor de bune intentii.

Meritul de a fi facut o exceptie notabila revine Revistei române de drepturile omului editata de Centrul pentru drepturile omului (director Gabriel Andreescu). Ultimul numar al Revistei a fost unul dedicat special revizuirii Constitutiei. Renate Weber, Lucian Mihai, Corneliu-Liviu Popescu, Valentin Constantin si Valeriu Stoica, specialisti recunoscuti ai domeniului, au reusit, mi se pare, o analiza convingatoare si de referinta. Se impunea, în 2003, revizuirea Constitutiei adoptate în urma cu doisprezece ani? La finalul lecturii celor cinci texte raspunsul pare sa fie mai mult negativ. Renate Weber raspunde în principal astfel (motivîndu-si apoi detaliat enuntul): "Amendamentele aduse Constitutiei pot fi împartite în trei categorii: prevederi binevenite, cu conscinte pozitive, dar care puteau figura în legi organice; prevederi eminamente retorice; amendamente cu consecinte negative asupra democratiei si statului de drept".

Unul din prea putinele amendamente considerate a fi un câstig cert este cel prin care "a fost restaurata suprematia Curtii Constitutionale" în raport cu Parlamentul si Guvernul (ale caror legi, ordonante si regulamente constatate ca fiind neconstitutionale de Curte vor trebui puse de acord în mod neconditionat cu dispozitiile Constitutiei).

În schimb, lista criticilor aduse noii Constitutii este lunga. Voi da câteva exemple. Cum se stie, Guvernul a insistat foarte tare că revizuirea Constitutiei urma sa ajute substantial procesului de integrare euro-atlantica. Numai ca prin nou introdusul titlu "Integrarea euroatlantica", în calea respectivului proces a fost pus un obstacol care în forma veche a Constitutiei nu exista. Mai precis, pentru ratificarea de catre Parlament a tratatelor de aderare la UE si NATO este necesara acum o majoritate calificata de doua treimi din numarul total al deputatilor si senatorilor, fata de majoritatea simpla în formularea veche. Introducerea raspunderii materiale a magistratilor "care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta" este considerata "cea mai surprinzatoare norma, o inovatie afectînd o imunitate clasica" (Valentin Constantin) sau "o cutie a Pandorei care astfel deschisa va oferi posibilitatea abuzurilor si santajelor" (Renate Weber). Imposibilitatea atacarii în justitie, ca regula, a hotarârilor Consiliului Superior al Magistraturii a fost criticata inclusiv pentru că amendamentul a fost mentinut în ciuda constatarii neconstitutionalitatii sale de Curtea Constitutionala, atunci când aceasta s-a pronuntat cu privire la propunerile de revizuire a Constitutiei. Faptul că revizuirea Constitutiei nu a adus reducerea Camerelor Parlamentului la una singura (care ar fi fost "cea mai eficienta solutie, justificata si de suportul de care se bucura din partea populatiei") este si el criticat. Modificarile operate în privinta functionarii celor doua Camere sunt considerate nesemnificative, "populiste la prima vedere, si oricum profund discutabile din punct de vedere juridic si politic".

În sfârsit, un capitol special este rezervat deficientelor grave în organizarea si desfasurarea referendumului. Reproduc un pasaj din evaluarea facuta la acest capitol: "Referendumul a demonstrat în egala masura dispretul autoritatilor române fata de lege ca si fragilitatea pâna la inexistenta a statului de drept. A existat o încalcare a legii de mari proportii, mai mare decât cu ocazia oricaror alegeri/referendum organizate dupa decembrie 1989". Un Raport al Institutului pentru Politici Publice, facut public de curând, are între mai multele altele meritul unei cronici consemnînd cu rigoare un derapaj foarte riscant de la regulile democratiei. Istoricii, dar si politicienii interesati de un exemplu tipic despre cum nu ar trebui caricaturizata democratia, au în Raportul IPP un document cât se poate de util. (Cotidianul, 20 martie 2004 si New York Magazin)

Se poate vedea şi articolul "Trogloditii si democratia", publicat de asemenea pe aceasta pagina de Publicistica, anul 2003.


O revizuire "curat constitutionala", articol publicat in anul 2004