Valerian Stan
Credo ergo sum
Creștinismul e despre omul ce se va îndumnezei în veșnicie, iar nu despre clipa de suferință de aici.

Cu cizmele prin istorie

Despre tentatia unora de a rescrie istoria dupa cum le-o dicteaza interesele am mai scris recent. Ma obliga sa revin un înalt responsabil militar de dinainte de 1990, viceamiralul Stefan Dinu.

Iesirea la rampa a d-lui viceamiral ar fi fost de neimaginat în urma cu câtiva ani, mai ales în maniera în care ea s-a produs în urma cu putin timp. Generalul ceausist Dinu a fost ultimul sef al rau famatei DIA (Directia de Informatii a Armatei). Vazînd, probabil, cariera post-comunista stralucita a lui Ion Iliescu sau ca pe generalii Iulian Vlad si Plesita nu-i întreaba nimeni de raul facut ca sefi ai Securitatii, d-l Dinu a prins si el curaj. Si unde altundeva putea sa si-l manifeste mai plenar decât în Jurnalul national al lui Dan Voiculescu?

D-l general povesteste celor care vor sa-l creada cum a fost la revolutie. Dupa amiaza zilei de 22 decembrie 1989, biroul sefului DIA - la televizor, stiri si imagini de bucurie si entuziasm la vestea fugii lui Ceausescu. Viceamiralul Dinu: "Dupa o spontana îmbratisare cu generalul Paul Sarpe, prima masura luata în Directie a fost scoaterea de pe pereti a portretului si citatelor dictatorului".

Odata abolita tirania, continua d-l amiral, asupra României s-a abatut o alta nenorocire. Citez: "În unitatile militare si-au facut aparitia grupuri de cadre sub denumirea de CADA, care invocînd dorinta pentru democratizarea Armatei promovau tot felul de idei anarhice, de tip bolsevic". Am închis citatul. Democratizare, anarhie, bolsevism - toate la un loc. Daca asa ceva e posibil, fie! "Marturisirile" generalului se încheie cu o nota incitanta a redactiei: "Nu ratati! În editia de mâine alte dezvaluiri cutremuratoare ale viceamiralului Stefan Dinu".

Legat de CADA, si de dezvaluirile "cutremuratoare" ale generalului. Pe scurt, în primele saptamâni de dupa revolutie, în armata a existat un curent al ofiterilor tineri favorabil depolitizarii acestei institutii, profesionalizarii ei, îndepartarii generalilor ceausisti si clarificarii responsabilitatilor pentru cele câteva cazuri în care armata a fost scoasa împotriva manifestantilor. Generalul Dinu a fost unul dintre ofiterii de rang înalt care a cerut reprimarea neconditionata a "miscarii" CADA. Faptul acesta nu era deloc de mirare în situatia unui membru al nomenclaturii militare ceausiste. Rangul înalt detinut multi ani în regimul comunist, privilegiile si complicitatile decurgînd din el, obligau la o asemenea atitudine. Când va fi timp pentru o cercetare atenta a împrejurarilor în care s-a prabusit regimul comunist, se va dovedi cu prisosinta faptul ca toti generalii armatei i-au fost loiali lui Ceausescu pâna în ultima clipa. Reamintesc aici doar una din concluziile cercetarilor pe care Parchetul militar le-a facut investigînd responsabilitatea ierarhiei militare de vârf pentru cele întâmplate în perioada 17 - 22 decembrie 1989: conducerea armatei i-a dezinformat pe militari cu privire la situatia reala din tara cu scopul de a-i implica în reprimarea manifestantilor. Din acest punct de vedere, Contrainformatiile militare si DIA au avut unul din rolurile cele mai nefaste. La Timisoara, la Bucuresti si la Cluj armata a tras în oameni si pentru că DIA, serviciul de informatii al armatei, a ales sa îl apere pe Ceausescu pâna la capat. Iar lucrul acesta s-a întâmplat desi generalii armatei, inclusiv viceamiralul Dinu, stiau bine că ordinele date de Ceausescu erau perfect anticonstitutionale. Prin Constitutia în vigoare la acea data, dar si prin Legea apararii nationale (nr 14/1972) misiunile armatei tineau exclusiv de apararea tarii în cazul unui atac armat din afara. De aceea erau tinerii ofiteri din CADA "anarhici" si "bolsevici", pentru ca au spus acestor lucruri pe nume.

De-a lungul timpului, câtiva indivizi asemeni generalului Dinu, dar si doua sau trei publicatii, s-au straduit sa-i denigreze pe cei care au militat pentru înnoirea post-comunista a armatei. La putine zile dupa aberatiile fostului cap al DIA - tot în Jurnalul national, bineînteles - colonelul rezervist Ion Niculescu, fost comandant de regiment pe timpul lui Ceausescu, minte si el senin: "Militarii din CADA voiau dezordine si indisciplina în armata". Cine vorbeste despre CADA si de "indisciplina în armata"! Un infractor de drept comun, o rusine a armatei, care a stat închis vreo doi ani pentru că lua bani de la racani...

E trist, însa nu-mi pierd speranta că atunci când istoria va fi scrisa de istorici si nu de generalii lui Ceausescu sau de ziaristii nu stiu carui colonel de Securitate, adevarul va fi repus în drepturi. (Cotidianul, 3 iulie 2004 si New York Magazin)

Informaţii complete despre CADA (Comitetul de acţiune pentru democratizarea armatei) pot fi găsite în materialul "Istoric CADA si ADM; note autobiografice", publicat pe pagina de Documente a acestui site, secţiunea Alte documente.


Cu cizmele prin istorie, articol publicat in anul 2004