Valerian Stan
Credo ergo sum
„Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă!”

Din nou despre rusofobi

Ultima criza din Transnistria pare sa fi trecut. Problemele au aparut la jumatatea lui iulie, când autoritatile separatiste au pornit o campanie de închidere fortata a celor opt scoli cu grafie latina din raioanele de est ale Moldovei.

Autoritatile române au criticat abuzul Tiraspolului în termeni fara echivoc, dar si destul de adecvati, mi s-a parut. În final se pare ca lucrurile au intrat cât de cât în normal mai ales ca urmare a interventiilor OSCE; reuniunea speciala a Consiliului permanent al Organizatiei a condamnat actiunile "iresponsabile si provocatoare" ale autoritatilor de la Tiraspol.

Ne obisnuisem de mai mult timp ca în cazuri de acest gen reactia Guvernului sa fie ea însasi una cu probleme. De data aceasta tot ce li s-ar mai putea reprosa d-lor Iliescu si Nastase tine exclusiv de ceea ce puteau sa faca si nu au facut, în toti anii în care au detinut pozitii cheie în stat, pentru ca România sa joace rolul care i se cuvenea în prezervarea intereselor românilor din afara granitelor. Din pacate, însa, o buna parte a presei, dar nu numai ea, a tinut sa suplineasca, parca, greselile pe care de data aceasta Guvernul nu le-a facut. Unul sau doua posturi de televiziune si câteva ziare au fost campionii unei rusofobii furibunde. Daca declaratia de razboi în contra Moscovei ar fi depins numai de asta, atunci nimic n-ar mai fi putut-o împiedica.

Dar nici Opozitia n-a stat degeaba. Incapabili sa propuna o singura idee pentru situatia creata, liberalii l-au criticat pe primul ministru Nastase pentru că... vizita pe care tocmai a facuse la Moscova s-ar fi dovedit inutila de vreme ce la numai o zi sau doua dupa ea s-a declansat criza transnistreana. O interventie a vicepresedintelui Tariceanu avea sa condamne "atitudinea inflexibila a Kremlinului". La taranisti, si mai rau - un comunicat care sta de câteva saptamâni pe pagina electronica a partidului îi denunta în modul cel mai direct si viguros pe rusi.

Un caz aparte mi s-a parut al d-nei Zoe Petre. Vicepresedintă de partid si "analist politic independent" domnia sa scria, putin timp dupa vizita la Moscova a d-lui Nastase: "Ori d-l Nastase a dat asigurari explicite de fidelitate Rusiei, ori a lasat loc pentru o atare interpretare, fapt e că vizita domniei sale la Moscova coincide cu o escaladare a crizei transnistrene pe care Rusia nu se osteneste sa o calmeze - daca nu cumva a provocat-o deliberat". Pusă si ea pe demascarea rusilor, fosta consiliera principala a presedintelui Constantinescu devine debordanta. Rusii sunt vinovati nu doar de ceea ce stim (si chiar si de ceea ce nu stim), dar si de – atentie marita! – evenimentele de la Târgu Mures din martie 1990. Pe ce se bazeaza d-na Petre când scrie asa ceva nu-i deloc clar. Mai ales că noi credeam, si o sa continuam înca sa credem, că mai plauzibil este ca Târgu Mures a fost o diversiune a Securitatii, care a urmarit sa reintre în legalitate dupa sperietura din decembrie 1989. Pentru cine a uitat, trebuie reamintit ca incidentele de la Târgu Mures au avut loc în zilele de 19 si 20 martie iar Securitatea a fost reînfiintata, ca SRI, la 26 martie (Decretul nr 181). Ne amintim ca teza d-nei Petre, foarte draga altminteri si primului dintre directorii SRI, Virgil Magureanu, a fost sustinuta cu aproape doi ani în urma si de d-l Emil Hurezeanu. Ce coincidente! Dar, sa nu uit, d-l Hurezeanu, ca si Ceausescu, sustine că inclusiv la Timisoara a fost mâna KGB. Cu alte cuvinte, am visat noi, sau ni s-a parut numai, că eroii si asasinii de acolo au fost deopotriva români.

Sigur că stiu si eu ca din relatiile istorice cu Rusia noi românii n-am ramas doar cu amintiri placute. Dar poate astazi rusofobia sa rezolve lucrurile?

Că veni vorba de d-na Petre, publicistica sa politica pare sa fi capatat în ultima vreme niste tentatii narcisiste irepresibile. Preocupata obsesiv de daltuirea în istorie a "succeselor Administratiei Constantinescu", d-na Petre pluseaza nu o data la limita rezonabilului. Un ultim exemplu: domnia sa trece în contul amintitelor succese înabusirea "mineriadei" din 1999, mineriada care pe lânga ca a urmarit, vezi bine, "rasturnarea Administratiei Constantinescu", s-a produs... în zilele în care Rusia punea la cale alipirea României la spatiul ex-sovietic prin aderarea la CSI.

P.S. Ma uit si nu mai înteleg chiar nimic. Dupa atacul terorist din SUA, de acum exact trei ani, practic toti comentatorii si analistii nostri importanti au facut, firesc, zeci de emisiuni la televizor si au scris zeci de editoriale oripilate si pline de compasiune. Câti au facut-o dupa macelul terorist de la scoala cecena din Beslan (în jur de 400 de morti, cei mai multi copii)? Niciunul. (Cotidianul, 11 septembrie 2004 si New York Magazin)


Din nou despre rusofobi, articol publicat in anul 2004