Valerian Stan
Credo ergo sum
Creștinismul e despre omul ce se va îndumnezei în veșnicie, iar nu despre clipa de suferință de aici.

Tara sub Voda Cacealma

Bineînteles că la Bucuresti suspendarea lui Basescu nu putea fi altceva decât fie raul suprem, fie binele asijderea. "Sfântul Gheorghe a rapus Balaurul", zic Iliescu, Vadim, liberalii si toti cei care-l antipatizeaza pe Basescu. "Nici vorba", raspund fanii lui, "Prometeu a fost înlatuit de fortele raului". Si totusi, rational vorbind, ce e bine si ce-i rau în ce s-a întâmplat? Si, mai important, ce sanse sunt ca dupa toate acestea lucrurile sa mearga mai bine?

Traian Basescu a dovedit că este în mult prea mica masura omul potrivit pentru pozitia pe care a ocupat-o timp de doi ani si jumatate. Extrem de superficial, el a fost complet incapabil sa faca saltul de la politicianul mediocru de pâna atunci la omul de stat care ar fi trebuit sa fie. Multi ani la rând s-a înconjurat, mai ales în Partidul Democrat, de incompetenti, de smecheri de duzina si de oameni pusi si ei pe capatuiala (în mod fatal, desigur, pentru că altceva mai bun nici nu putea gasi într-un asemenea partid). Camarazii lui, o seama de "analisti politici" - dar, vai, si destui intelectuali oportunisti - i-au bagat sistematic în cap prostia ca e un "animal politic", că are adica, nativ, calitati politice exceptionale, arhisuficiente ele singure pentru un destin politic stralucit. L-au încurajat iresponsabil iar când a ajuns în vârf nici macar aparentele n-au mai putut fi salvate. Om al regimului comunist, unul dintre politicienii "post-comunisti" cei mai corupti si dispretuind funciarmente legea si Justitia, el a devenit peste noapte "campion al luptei împotriva coruptiei, al legalitatii si reformei Justitiei" si mare inchizitor anti-comunist  (pâna sa ajunga presedinte, în toti anii de dupa 1990, a sabotat cât a putut orice gest menit sa contribuie cât de cât la un "proces al comunismului"). Numele lui Traian Basescu este mai sinonim decât oricare altul cu impostura, populismul cel mai rudimentar, cu arbitrariul si jocul la cacealma (nu s-a dezmintit nici zilele trecute când a revenit senin asupra anuntului initial că va demisiona daca Parlamanetul îl va suspenda - si a facut-o cu aerul că Papa de la Roma si nu el însusi le zisese românilor ce tocmai le zisese).

S-a facut mare caz de inteligenta lui Basescu. Îmi pare rau, dar personajul nici macar inteligent nu s-a dovedit a fi. La începutul mandatului, de exemplu, a insistat - bravînd ca de obicei - că pe el Sistemul si securistii "nu vor reusi sa-l învinga cum l-au învins pe Emil Constantinescu" (în treacat fie spus, eu unul continuu sa banuiesc altceva, înca si mai grav, despre esecul lui Constantinescu). Traian Basescu si-a imaginat că prin simulacrul "condamnarii comunismului" si prin "predarea dosarelor Securitatii CNSAS" (mai mult decât discutabila si ea) va împusca doi iepuri dintr-un foc. Pe de o parte va da satisfactie "intelectualilor anti-comunisti" si unora dintre români, iar pe de alta parte securistii si Sistemul lor (din care Basescu a facut indiscutabil parte) nu vor fi deranjati de jumatatile de masura (si mai putin decât atât) cu care el a operat. La fel si în ce priveste "lupta împotriva coruptiei" si "reforma Justitiei". Astazi de dovedeste însa că Traian Basescu a probat, în cazul cel mai bun, o lipsa de inteligenta impardonabila pâna si pentru un primar comunal. Sistemul securist si profund corupt - din politica, din institutii, din lumea marilor infractori ai tranzitiei si a presei lor etc etc - nu avea cum sa nu reactioneze. Cu ceva timp în urma, când disputele lui Basescu cu adversarii sai începusera sa se înteteasca (dar si într-un moment în care nimeni nu anticipa deznodamântul de astazi), scriam: "E posibil ca Sistemul mafiot de la Bucuresti sa vrea sa-i ia gâtul lui Traian Basescu, cel care pare că are de gând sa se emancipeze de sub tutela sa. Caz în care se pune de la sine urmatoarea întrebare: Chiar sa nu stie Basescu ca din Mafie nu poti sa iesi altfel decât cu picioarele înainte?" Bineînteles că dupa lunile trecute de atunci nu am nimic de adaugat, nimic de retractat. Dimpotriva, as zice.

Si totusi, stiind bine cine-s Basescu si adversarii sai de azi, mi se pare că tine de-o minima prudenta sa nu exclud cu totul ca tot ceea ce se întâmpla de câteva luni bune ar putea sa reprezinte un scenariu dupa care politicienii de la Bucuresti - aceiasi de aproape doua decenii, si mai mereu de coniventa între ei - sa vrea sa resuscite (mai exact sa resusciteze) interesul pentru "politica" si "democratie" al unei populatii victima ca niciuna alta a "politicii" si "democratiei" din toti anii de dupa 1990. Nu exclud cu totul, deci, ca respectivii politicieni sa încerce sa mai atenueze impresia tot mai larg raspândita că de fapt sunt întelesi între ei si că "democratia" în care destui dintre concetatenii lor cred ca traiesc e de fapt o imensa farsa. Apropo, Nicolae Văcăroiu a anuntat că referendumul va fi organizat nici mai mult nici mai putin decât pe 20 mai [alegerile din 20 mai 1990, "Duminica orbului"] - cumva, ma întreb, un cinic arc simbolic peste timp, peste 17 ani, al Sistemului fesenist-securist? Si înca ceva, continuu sa cred că liberalii ar trebui sa fie mereu cu ochii în patru la capcanele pe care Sistemul fesenist-securist e foarte probabil că le pregateste si acestui ultim partid istoric care înca mai conteaza în politica de la Bucuresti.

Dar sa revin, daca Traian Basescu ar fi avut un dram de inteligenta, înainte sa faca orice pas, oricât de mic, ar fi trebuit sa se asigure că este el însusi inatacabil. Desigur că, în trecut, nici chiar "Marele Basescu" nu mai putea sa schimbe ceva - dosarul Flota se afla deja pe mâinile magistratilor, dosarul de Securitate în mâinile cui trebuia si el, asemeni tuturor celorlalte probe ale unui trecut mai mult decât vulnerabil. Numai că Traian Basescu s-a dovedit a fi un monument de imprudenta, de neghiobie si lipsa de viziune, un andabat ridicol. În stilu-i caracteristic, el a atacat pe toata lumea - cu sau fara motiv, fara pic de discernamânt si în lipsa evidenta a oricarei strategii ori calcul politic cât de cât inteligent. Lucrul cel mai grav, si-a atacat si propriul Guvern si aliatii de la guvernare, mai ales pe liberali si pe primul ministru Tariceanu - obsedat, ca întotdeauna, sa demonstreze că el este cel mai tare si inteligent, cel mai cinstit, mai viteaz si "iubit de popor" (ultima, o obsesie care s-ar putea sa-l coste cel mai mult din toate). Basescu a ajuns în situatia de azi pentru că e un om cu prea multa ambitie si prea putine calitati.

În al doilea rând, în exercitarea mandatului, el a facut un numar de alte lucruri care au permis Parlamentului sa le considere ca fiind încalcari ale Constitutiei de natura sa justifice suspendarea din functie (dincolo de avizul - "consultativ" - al Curtii Constitutionale, Parlamentul are dreptul sa decida suveran suspendarea din functie): gafele monumentale de "politica externa", atacarea Parlamentului, atacarea si obstructionarea continua a Guvernului (amintesc abuzurile privind mandatele ministrilor liberali ai Apararii si de Externe - Atanasiu, respectiv Cioroianu) samd. Nu am nicio îndoiala că în saptamânile ce vor urma vom afla si despre alte fapte grave ale lui Basescu, un om care dintotdeauna a crezut că legea e pentru altii iar lui îi este permis orice. Confruntat cu unule informatii aparute în preziua sedintei Parlamentului, el a recunoscut cu gura lui că l-a sunat pe seful CNSAS, Claudiu Secasiu, caruia i-a cerut - si de la care a si obtinut - informatii pe care nu avea dreptul sa le ceara si sa le primeasca despre unele verificari si decizii ale Colegiului cu privire la membrii Curtii Constitutionale (care tocmai urmau sa adopte avizul în privinta suspendarii sale). Cineva care stie cât de cât ce scrie în Legea dosarelor Securitatii, întelege usor ce abuz inacceptabil reprezinta gestul lui Basescu (ca si al lui Secasiu, de altfel). Tot atunci, vrînd evident s-o ia înaintea celor care era clar că detin respectiva informatie, el a anuntat că a sunat si la SRI (la omul sau, adjunctul Coldea) sa afle daca în arhiva Serviciului mai exista dosare de Securitate ale judecatorilor CC - asta apropo de pretentia lui Basescu că, îl citez, "Toate dosarele Securitatii au fost predate CNSAS". Cele doua telefoane (din câte zeci, din câte sute, oare, pe care înca nu le stim?) sugereaza destul de bine intentia cu care Basescu le-a dat - si ne spune odata în plus cine este omul si cam ce crede el despre lege, despre cum ar trebui sa se faca politica si cum ar trebui condusa o tara. Apropo, cel putin la fel de multe ne spune si faptul - perfect caracteristic si el personajului - că în Comunicatul de a doua al Presedintiei, publicat pe pagina electronica a institutiei, nu se mai pomenea absolut nimic despre marturisirea grava pe care prezidentul o facuse legat de interventia la CNSAS.

Asadar, judecînd dupa propriile-i fapte, Traian Basescu nu avea cum sa nu ajunga sa fie suspendat din functie. Desigur că, cel putin pentru moment, demiterea sa prin referendum pare destul de putin probabila (nu spun cu totul exclusa doar pentru că stiu bine cam ce forte poate sa mobilizeze Sistemul pentru care el a devenit indezirabil - servicii de informatii, "grupuri de interese", insitutii de presa samd).

În orice caz, în oricare dintre ipoteze, una din întrebarile importante care sta sa primeasca raspuns cât mai curând este aceasta - ce va urma? Modul în care se va raspunde, în urmatoarele câteva saptamâni, la aceasta întrebare ar putea sa se dovedeasca crucial inclusiv cu privire la momentul - mai apropiat ori mai îndepartat - la care Traian Basescu va înceta sa mai ocupe cea mai importanta pozitie în stat. Pe termen mai lung însa, mai cu seama în eventualitatea înlaturarii lui Basescu, va trebui sa se stie daca cei care urmaresc înlaturarea lui vor sa se întoarca la momentul în care, de pilda, "procesul comunismului" ori "reforma Justitiei si combaterea coruptiei" constituiau teme în care nimeni nu era dispus sa opereze nici macar jumatatile sau sferturile de masura ale prezidentului suspendat, ori vor sa modernizeze România într-un ritm si cu o profunzime pe care "intrarea în Europa" le reclama demult, cu o stringenta dramatica. Lipsa oricarei viziuni si competente, predispozitia conflictuala aproape patologica, numeroasele vulnerabilitati personale si o legitimitate din ce în ce mai precara, constituie tot atâtea motive pentru care înlaturarea lui Traian Basescu poate sa se dovedeasca benefica.  Toate acestea însa cu conditia ca ceea ce va urma sa fie altceva decât perpetuarea dominatiei Securitatii si a unui Sistem care de aproape doua decenii fac românilor un mult prea mare rau. Altminteri, daca se va dovedi că Basescu a fost dat deoparte doar pentru că îi deranja pe Iliescu, pe Nastase, Hrebenciuc si Sistemul lor securist si mafiot, dimpreuna cu unii ca Sorin Ovidiu Vântu, Gigi Becali sau fratii Paunescu si atâtia alti mari rechini ai "tranzitiei", atunci România va avea cu siguranta o problema infinit mai grava decât cea pe care adversarii lui Basescu tocmai dau asigurari ca vor s-o rezolve prin eliminarea lui.

În sfârsit, mai cred ca prin statura sa, prin legitimitate si atâtea alte atuuri certe, Casa Regala a României reprezinta, înca o data, o sansa ce n-ar mai trebui ignorata. (New York Magazin, 25 aprilie 2007)

PS Ceva îmi spune că nu e exclus ca pâna la referendum sa aflam ceea ce eu banuiesc demult, anume ca Basescu - sef al unei misiuni a regimului comunist în Occident - a fost ofiter de Securitate.


Tara sub Voda Cacealma, articol publicat in anul 2007