Valerian Stan
Credo ergo sum
"Mândria împiedică dragostea." 

Bancorex: amnezia jafului (III)

Acte de cercetare penala ale Parchetului General

În urma controalelor Curtii de Conturi, la care m-am referit în primele doua parti ale articolului,  Parchetul si Politia au declansat un numar cercetari penale. Astfel, în vara anului 1997, Parchetul General si Inspectoratul General al Politiei (IGP) efectuau cercetari în legatura cu savârsirea mai multor infractiuni sesizate prin actele de control ale Curtii de Conturi:

1. În dosarul nr 8390/671/C/1994 înregistrat la Parchetul General, cu referire la preluarea soldului balantei de plati externe de la BRCE SA, s-a retinut în sarcina guvernatorului BNR Mugur Isarescu, a lui Vladimir Soare, viceguvernator al BNR, si a altor persoane că în perioada septembrie-noiembrie 1991, în calitatile avute, au preluat de la BRCE, fara aprobarea Parlamentului sau a Guvernului, un gol de resurse în suma de 888,1 milioane dolari SUA cu încalcarea art 4 din HG nr 1356/1990 fara a verifica si stabili în ce consta acest minus în contul valutar al statului. Cu acest dosar a fost ulterior conexat dosarul nr 1271/C/8764/1995 înregistrat la Parchetul General privind actul de control al Curtii de Conturi nr 1360/68D/1995 intocmit la BRCE cu referire la utilizarea fondurilor valutare ale statului existente la 31 decembrie 1989 precum si a celor rezultate din incasarile valutare din export si prestari servicii în anii 1990 si 1991.
2. În dosarul nr 21/P/1995 înregistrat la Parchetul General, cu referire la modul ilegal de acordare a unor credite Asociatiei VALEOLOGIA, s-a retinut o paguba în dauna Bancii de 3.990,6 milioane de lei [echivalentul a 12,9 milioane dolari SUA, la cursul de 308 lei/1 USD, corespunzator anului 1992-n.m.] si 137,4 mii dolari SUA reprezentînd credite nerestituite, de care se fac vinovati Pascariu Dan Cornel, fost presedinte, Razvan Temesan, fost vicepresedinte si altii. Referitor la creditul în dolari, IGP a întocmit un dosar separat privind pe Pascariu Dan Cornel si Vitali Usturoi, cauza fiind promovata la Parchetul General cu propunere de trimitere în judecata. Referitor la creditul în lei, se efectuau acte premergatoare.
3. În dosarul nr 7716/1995 înregistrat la Parchetul General, cu referire la modul de acordare a unor credite societatii comerciale GCP Poolgec SRL, s-a retinut constatarea unor pagube în suma de 198,1 milioane de lei reprezentînd dobanda asupra unor credite nerambursate la scadenta, pentru care nu s-au calculat penalitati de 6% pe an, raspunderea revenind presedintelui Bancii Razvan Temesan.
4. În dosarul nr 684/C/1995 inregistrat la Parchetul General, cu privire la favorizarea de catre Bancă a SC ASTRAL CORPORATION IMPORT EXPORT SRL pentru a cumpara 1,816 milioane dolari SUA la cursul de 226 lei/dolar, în conditiile în care cursul oficial era de 500 si respectiv 817 lei/dolar. S-a retinut crearea unei pagube în suma de 714,2 milioane lei reprezentînd diferenta de curs valutar de care se fac vinovati Temesan Razvan, fost vicepresedinte, Pascariu Dan Cornel, fost presedinte.
5. In dosarul nr 30764/7656/111P/1995 inregistrat la Parchetul General, cu referire la nerespectarea reglementarilor legale privind vânzarea de valuta agentilor comerciali ulterior datei de 4 mai 1992. S-a retinut o paguba în suma de 171,3 milioane de lei reprezentînd diferente defavorabile de curs date de BNR pe seama bugetului de stat, de care se fac vinovati Pascariu Dan Cornel, Temesan Razvan, Soare Vladimir si altii.

Asadar: Curtea de Conturi si Parchetul au constatat prin acte cât se poate de oficiale (am aratat si în precedentele doua parti ale articolului) că o banca de stat a fost fraudata cu sume de ordinul miliardelor de dolari, si totusi absolut nimeni nu a raspuns pentru incredibilul jaf. Dosarele au fost închise demult iar praful de pe ele e deja gros. Că pe timpul guvernarilor PDSR-iste nu s-a întâmplat nimic, întelege oricine. Dar că absolut nimic nu s-a întâmplat nici sub Arhanghelii Justitiei Constantinescu, Basescu, Macovei & Co cine poate sa mai înteleaga? Proba ca Justitia din România functioneaza, aceasta ar fi trebuit sa fie, rezolvarea dosarelor Bancorex, Flota samd, si nu retorica manipulatoare si diversionista a unora ca aceia pe care i-am amintit.

Jaf prin "credite neperformante" si "credite preferentiale"

Acordarea de credite "neperformante" si "preferentiale", în majoritatea covarsitoare a cazurilor prin încalcarea flagranta a legii si în scop clientelar, constituie o alta cauza a falimentului fostei Banci.

De asemenea credite au beneficiat, pe de o parte, "societati comerciale" iar pe de alta parte "persoane fizice" - de cele mai multe oameni politici, demnitari si functionari publici,  membri ai familiilor acestora, rude si prieteni.

Cu privire la "societatile comerciale", din rapoartele Curtii de Conturi, ale altor autoritati publice, precum si din investigatiile de presa facute de-a lungul anilor, a reiesit că de multe ori au beneficiat de aceste credite firme în legatura cu care au avut interese oameni politici, demnitari publici sau responsabili ai Bancii. Pe langa cazurile consemnate în rapoartele Curtii de Conturi, relevante sub acest aspect sunt si cele ale societatilor comerciale "SANCA" si "Megapower", aflate în topul celor care au beneficiat de sume dintre cele mai mari si pe care nu le-au rambursat nici pâna în prezent.

Aceste doua cazuri, cu o anumita legatura între ele, arata o data în plus că fraudele uriase din sistemul bancar, inclusiv de la Bancorex, au fost facute de catre si în beneficiul celor care au preluat puterea dupa decembrie 1989, prin implicarea omniprezenta a ofiterilor Securitatii, în numeroase cazuri existînd indicii serioase că oamenii politici implicati au fost ei insisi agenti ai Securitatii; implicarea ofiterilor fostei Securitati a fost documentata constant prin investigatii de presa sau ale unor istorici tineri [1]. "Radiografia" celor doua cazuri a fost sensibil mai facila decât a altora mai ales din cauza că între doi dintre protagonistii celor doua scandaluri - Grigore Maimut, fost director în cadrul Bancorex, si Razvan Temesan, fost director al Bancii - s-a declansat un conflict public ce a permis sa se obtina informatii despre modul în care asemenea fraude au fost posibile. Prin cele doua cazuri, statul român a fost prejudiciat cu peste 80 de milioane de dolari.

În legatura cu cazul SANCA (firma apartinînd lui Alexandru Raducan, un apropiat al PSD), este de precizat că toate cele patru firme din asa zisul Grup SANCA, avîndu-l ca actionar majoritar pe Alexandru Raducanu, au beneficiat de credite însumînd un total de circa 70 de milioane de dolari: SANCA IMPEX, (58 milioane de dolari), Alcrev IMPEX (5,9 milioane), Restaurantul Odobesti (2,6 milioane), Astra 95 IMPEX (1,7 milioane). Unele investigatii de presa au ajuns la concluzia ca dosarul creditelor SANCA - credite prin care, declarativ, se urmarise "revitalizarea zootehniei romanesti" - ar fi facut în realitate parte dintr-o "afacere acoperita, banii fiind scosi din tara in folosul unui cerc de interese". Potrivit de asemenea unor investigatii de presa, dar si judiciare, afacerea SANCA a fost posibila cu sprijinul direct al functionarilor bancii, precum Grigore Maimut si Ana Capetti. În acest mod se explica faptul că au fost acceptate garantii fictive, că au fost eliberate sume foarte mari fara documente justificative, că au fost falsificate acte etc etc. Exista de asemenea indicii că o parte din actele bancare referitoare la aceasta afacere au disparut imediat dupa momentul martie 1997, când la Bancorex a fost numit presedinte Florin Ionescu. De asemenea, la scurt timp dupa acest moment, Grigore Maimut a fost trimis in SUA ca reprezentant al Bancorex în "compania" Megapower.

"Afacerea Megapower" a constat, în esenta, în fraudarea avutului public cu circa 15 milioane de dolari. Afacerea a fost pusa la cale în anii 1990 si 1991, la nivelul Guvernului României. Sub pretextul asocierii cu o firma din Statele Unite în vederea realizarii de echipamente de telecomunicatii si tehnica de calcul, Guvernul a aprobat finantarea afacerii în conditii evident nelegale si pagubitoare pentru statul roman. Cele doua Hotarâri de Guvern emise pentru a "reglementa" afacerea Megapower - HG nr 1203/1990 si HG nr 365/1991 - nu au fost publicate in Monitorul Oficial. Au fost implicati: ministrul Finantelor Theodor Stolojan, primul ministru Petre Roman, ministrul Justitiei Victor Babiuc, Victor Stanculescu, ministrul Industriilor, si Eugen Dijmarescu, ministrul al Economiei si Finantelor. Creditul in valoare de 8,3 milioane de dolari acordat de la Bancorex pentru aceasta afacere, nu a putut fi recuperat nici pâna în prezent.

Un alt caz, înregistrat în timpul guvernarii PDSR 1992 - 1996, în legatura cu care exista date credibile că a reprezentat o frauda bancara cu interese politice a fost "Afacerea Jimbolia", cunoscuta inclusiv prin incalcarea embargoului din anii 90, impus Iugoslaviei de catre ONU. Trei dintre firmele implicate in contrabanda cu carburanti au beneficiat de credite foarte mari de la Bancorex: General Trading & Investments Co SA (GTI)-22,1 milioane de dolari, Silvesta SRL-21,1 milioane de dolari, Tracia International SA-12,5 milioane si Sibco LTP Impex SRL-7,7 milioane de dolari. "Afacerea Jimbolia" a fost derulata cu acordul (cel putin tacit) al Guvernului si cu implicarea Serviciului Român de Informatii.

Numeroase alte firme, apartinînd unor personaje cu sustinere în plan politic sau unor ofiteri ai serviciilor secrete au beneficiat si ele de credite foarte mari, pe care nu le-au mai rambursat: Azochim SA Savinesti-31,7 milioane de dolari - preluata din 1997 de Grupul InterAgro al lui Ioan Niculae; Accord Invest SA-13,7 milioane de dolari - Costel Bobic si Gheorghe Serbanescu; Fulger SA Bragadiru-9,4 milioane dolari - Gheorghe Florea; Cibela Group SA-7,6 milioane dolari - Viorel Popa; TIT Co SA-562.000 de dolari - Fathi Taher; Bel Ami Invest SA-493.000 de dolari - Dorin Iacob [2]  etc. Lista completa acestor societati cuprinde un numar de 690 de societati comerciale, care cumuleaza datorii restante de 1,1 miliarde de dolari. Societatile care au datoriile cele mai mari (intre 56 de milioane de dolari si 10 milioane de dolari) sunt in numar de 25. Potrivit declaratiilor repetate ale unor responsabili guvernamentali si bancari, sansele ca sumele datorate de catre debitori sa fie vreodata recuperate sunt ca si inexistente.

Timp de mai bine de 15 ani, informatia privind societatile comerciale care au beneficiat de credite de la Bancorex - de cele mai multe ori prin incalcarea legislatiei si a normelor bancare, si fara a le mai rambursa - precum si cea privind cuantumul total al "creditelor neperformante" acordate astfel, au constituit doua informatii pe care oamenii politici, autoritatile si responsabilii bancari le-au refuzat sistematic opiniei publice si presei (atunci când nu le-au falsificat pur si simplu). Ilustrativa în sensul acesta este "informatia" facuta publica la data de 12 mai 1999 [3]  de catre administratorul special ("lichidatorul") Bancorex, Nicolae Danila, anume că valoarea "nivelul creditelor neperformante" de la Bancorex, care urmau sa fie preluate de catre AVAB (actuala AVAS), era de 9.000 de miliarde de lei (echivalentul a 590 de milioane de dolari la cursul de atunci de 1 USD/15.240 de lei). Nicolae Danila mai preciza si că "lista firmelor care au primit credite neperformante insumeaza 190 de pozitii". Or, confruntate cu datele oficiale anuntate recent de catre AVAS (690 de firme si 1,1 miliarde de dolari cuantumul "creditelor neperformante"), "informatiile" furnizate în urma cu sapte ani se dovedesc astazi complet false.

Cu privire la "persoanele fizice" care au beneficiat de credite "preferentiale", si acesta reprezinta un capitol în legatura cu care autoritatile si responsabilii bancari, din timpul tuturor guvernarilor, au dat dovada de o lipsa de transparenta complet aberanta într-o lume normala. Autoritatile au devenit dintr-o data mai "transparente" numai în momentul în care datoriile catre fosta Bancorex s-au prescris. În acest sens este semnificativ faptul că fostul presedintele al AVAS, Razvan Orasanu, a facut publica lista societatilor debitoare numai la data de 26 octombrie 2006, asadar dupa o luna si o saptamana de la declaratia pe care a facut-o unui ziar central, la data de 18 septembrie 2006, potrivit careia "termenul-limita pentru prescrierea datoriilor la Bancorex  va fi peste o luna".  Si de acest tip de credite au beneficiat exclusiv oamenii politici, demnitarii, oamenii din serviciile secrete, politistii, rudele, familiile si prietenii lor.

O listă mai completă a persoanelor fizice si juridice care au beneficiat de credite de la Bancorex, pe care am reusit s-o realizez prin corelarea a mai multor surse, se regăseşte în anexele 1-3 ale studiului "<Integritate publica si transparenta>: Dosarul Bancorex", studiu care se afla postat pe pagina de "Documente" a acestui web-site.

Informatii credibile arata ca numarul celor care au beneficiat de aceste credite a fost de circa 4.500, cuantumul sumelor primite de fiecare persoana situîndu-se la un maxim in jur de 115.000 de dolari (echivalentul in lei) si la un minim de circa 15.000 de dolari. Creditele au fost acordate cu o dobânda între 5 si 18% (cele mai multe cu 5%), în conditiile în care în acea perioada dobânda medie practicata era de aproape 100%. Valoarea prejudiciului suportat de banca, prin acordarea acestor credite a fost evaluata, neoficial, la cateva zeci de milioane de dolari.


1. Ziarul Ziua, "Privatizarea Securitatii", 13 octombrie 2004 (prezentare a cartii "Mostenitorii Securitatii" de Marius Oprea, Editura Humanitas)

2. Dorin Iacob, (unul dintre oamenii cei mai apropiati de Traian Basescu), a fost înainte de 1989 ofiter de Militie. Dupa 1990, el a fost racolat de SRI, ajungînd seful de cabinet si omul de încredere al directorului SRI Virgil Magureanu. În 1998, Iacob l-a urmat pe Virgil Magureanu în Partidul National Român, devenind vicepresedinte al partidului. Dorin Iacob a intrat in PD odata cu unificarea PNR-ului cu partidul lui Traian Basescu, primind functia de secretar executiv.

3. Ziarul Ziua, "BCR preia maine depozitele populatiei de la Bancorex", 13 mai 1999 (New York Magazin, 13 iunie 2007)


Bancorex: amnezia jafului (III), articol publicat in anul 2007