Valerian Stan
Credo ergo sum
"Mândria împiedică dragostea." 

Liberalii: cum ne asteptam (II)

Desigur că, vorbind despre noua lovitura pe care Sistemul securisto-fesenist al lui Traian Basescu a administrat-o Guvernului liberal prin scandalul de coruptie în care a fost implicat ministrul Agriculturii Remes, nu poti sa nu vezi responsabilitatea care revine, pentru cele întâmplate, Guvernului însusi si Partidului National Liberal. M-am referit saptamâna trecuta la aceasta chestiune. În acelasi timp, însa, a te margini numai la aceasta perspectiva asupra lucrurilor înseamna sa nu vezi decât o parte a adevarului.

Imediat dupa izbucnirea scandalului Remes-Muresan (fostul ministru taranist Muresan a fost si el implicat, anchetatorii retinîndu-l pentru 24 de ore), televiziunile de la Bucuresti au dezbatut aprins pe marginea celor întâmplate. Cum si era de asteptat, practic toata lumea acuză în termenii cei mai duri PNL si Guvernul sau (bineînteles ca PD-ul lui Basescu, PSD-ul lui Iliescu si Partidul Liberal Democrat al lui Stolojan - eternul FSN, într-un cuvânt - erau cei mai vocali). În toiul acestei furii generalizate, deputatul taranist Aurelian Pavelescu a spus un lucru de un bun simt evident: "Indiscutabil că Traian Remes si Muresan sunt vinovati pentru ceea ce au facut, iar noi este foarte posibil sa decidem în curând excluderea din partid a lui Muresan, dar ma întreb daca chiar nu observa nimeni că din 1946 si pâna astazi, în 2007, practic singurii politicieni care au fost arestati au fost taranistii si liberalii."

Multa lume s-a întrebat - însa numai foarte putini au încercat sa-si si raspunda - de ce cei care au filmat "flagrantul" cu Remes si Muresan (procurorii DNA sau serviciile de informatii) au livrat caseta Televiziunii publice în loc sa pastreze respectiva proba pentru a-i înfunda în instanta pe cei doi. Raspunsul mi se pare simplu: în momentul în care instanta de judecata a respins cererea DNA de a-l aresta pe Muresan, procurorii (si cei din serviciile de informatii) au înteles că filmul nu i-a prea convins pe judecatori, si că sunt sanse ca pe timpul unui eventual proces probele lor sa fie considerate insuficient de concludente si de celelalte instante. A fost momentul în care DNA (sau serviciile de informatii), cu binecuvântarea sau din dispozitia Palatului Controceni, a ales sa difuzeze caseta la TVR. Si sa dea astfel o lovitura nimicitoare PNL (acestui ultim partid istoric, pe care, este evident, Sistemul securisto-fesenist si-a propus sa-l distruga cu orice pret). Oamenii Sistemului în cauza au decis cum au decis stiind bine că un film montat dupa toate regulile diversiunii securiste va avea asupra românilor un impact infinit mai mare decât orice hotarâre judecatoreasca.

Ca Directia Nationala Anticoruptie condusa de Daniel Morar a ramas si dupa plecarea de la Ministerul Justitiei a Monicai Macovei o institutie în serviciul lui Traian Basescu nu mai e nevoie s-o demonstreze cineva. Lucrurile au devenit atât de evidente că nici chiar Basescu si Morar nu mai încearca sa le conteste. Exact acelasi lucru se întâmpla si cu serviciile de informatii, ceea ce este de asemenea evident pentru oricine. Ce a scapat multora din vedere în legatura cu episodul despre care vorbesc este ca Televiziunea a facut si ea parte din arsenalul folosit de Traian Basescu si Sistemul sau împotriva Guvernului si a PNL. Iar lucrul acesta se întâmpla nu de ieri, de azi, ci chiar de la începutul actualei guvernari. Din pacate, fara ca liberalii - aflati, nu-i asa, la guvernare - sa faca macar o singura dovada că înteleg absurdul acestei situatii si consecintele pe care inclusiv ei însisi le suporta pe propria piele. Asadar, nu poate sa existe nici cea mai mica îndoiala că linsarea mediatica a Guvernului a fost pusa la cale de Traian Basescu si executata de DNA (si/sau de serviciile secrete) si Televiziunea publica.

Scandalul iscat de implicarea TVR în povestea aceasta a adus-o în prim plan, asa cum eu unul m-am asteptat din chiar prima secunda, pe Rodica Culcer - un om al lui Traian Basescu plasat într-o pozitie cheie, la sefia Departamentului de stiri. Felul în care Rodica Culcer "s-a aparat" de imputatiile care i-au fost facute mi s-a parut că a justificat cum nu se putea mai bine banuiala de complicitate cu Traian Basescu si cu procurorii si oamenii sai din serviciile de informatii. O banuiala pe care cei cu putina tinere de minte nu pot sa n-o puna în legatura inclusiv cu trecutul Rodicai Culcer - în decembrie 1989 ea lucra, de câtiva ani buni, la Ambasada SUA de la Bucuresti, ca secretara a Consilierului politic al Ambasadei (în timp ce pe Traian Basescu - ca sa vezi coincidenta... - revolutia l-a prins la post în Occident, trimis în misiune de exact acelasi regim care pe Rodica Culcer o plasase Ambasadei americane în România).

În sfârsit, ca si cum n-ar fi de ajuns că Basescu si Sistemul sau se folosesc în modul în care vedem de institutiile statului, inlcusiv de Parchet, pentru a desfiinta un partid politic, recent câtiva judecatori au sarit sa dea si ei o mâna de ajutor presedintelui samavolnic. Pentru că în ultimii doi ani devenise si ea un instrument cu care Basescu îsi ataca adversarii politici, Guvernul a decis, prin Ordonanta de urgenta, sa fie reorganizata Comisia speciala pentru analiza cazurilor în care se cere începerea urmaririi penale a ministrilor. Numirea pe viitor a membrilor Comisiei - care urmeaza sa fie judecatori - a fost data în competenta Consiliului Superior al Magistraturii. Moment în care o asa zisa "Uniune Nationala a Judecatorilor din România", înfiintata la Oradea cu numai câteva luni înainte si nici vorba sa aiba reprezentativitatea pretinsa prin titulatura, a iesit la atac, în chiar contra CSM, cu un comunicat aiuritor. "Chemam judecatorii si instantele românesti", scrie în Comunicat, "sa raspunda negativ solicitarii CSM de a se înscrie la concursul privind Comisia ce va urma a fi constituita la nivelul Administratiei Prezidentiale. Tot mai multe decizii de pe scena publica arata tendinta transferarii conflictelor politice traversate de România asupra sistemului judiciar, cu consecinte grave si iremediabile asupra stabilitatii si independentei justitiei. În fapt, judecatorii devin simple instrumente politice într-o lupta straina scopului si interesului puterii judecatoresti etc etc etc". Parca citesti un manifest al nu stiu carui partid, desi prin Legea statutului judecatorilor acestora le este interzis în mod categoric sa-si exprime public opiniile si convingerile politice. Si desi CSM, împotriva carora instigau fatis judecatorii în cauza, este definit prin Constitutie drept "garantul independentei justitiei". Ma numar printre cei care cred că formula gasita de Guvern prin Ordonanta de urgenta putea sa fie mult mai fericita si mai putin contestabila decât este. Însa asta si dreptul de a contesta în justitie actul normativ sunt una, si cu totul alta contestarile politice si subminarea autoritatii CSM. Daca judecatorii fac asa ceva, atunci ce pretentii de respect fata de lege, justitie si regulile "statului de drept" sa mai ai de la unul ca Basescu? (New York Magazin, 24 octombrie 2007)


Liberalii: cum ne asteptam (II), articol publicat in anul 2007