Valerian Stan
Credo ergo sum
„Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă!”

Situațiunea (XCIV)

Anterior actualei Administrații republicane, serviciile secrete americane le-au acordat distincții, în trei rânduri, lui Kovesi (United States Secret Service, de două ori) și lui Coldea (CIA). Dezvăluirile de până acum, dar mai ales cele ce vor urma, ne vor da întreaga măsură a răului pe care acțiunile celor doi și ale altor complici din Sistemul judiciar l-au făcut, la noi, ideii de justiție. Atunci vor avea și partenerii americani dovada răului pe care ni l-au făcut prin susținerea aproape brutală a celor doi. / Dacă noi oamenii n-am păcătui, Dumnezeu ar fi lipsit de unul dintre atributele sale – milostivirea. / Un ziarist de la Iași m-a întrebat cum pot eu să explic că foștii mei colegi de la Alianța Civică, oameni ca Ana Blandiana, Băcanu, Mihai Șora (dar și d-l Liiceanu), nu sunt monarhiști. I-am răspuns și eu fix ce cred: Domnule ziarist, dânșii sunt niște oameni tare cumsecade, dar monarhiști nu sunt pentru ca nu au  ordin de la Poliție. / Am fost plăcut surprinși că, Procuror general fiind, Tiberiu Nițu n-a semnat odioasele protocoale SRI-Parchete din vremea odiosului Băsescu. Ce văd că uită mai toată lumea e că Nițu a fost atacat dur de cineva, nitam-nisam, pe motiv că la Revoluție, ca militar în termen, s-ar fi putut să tragă în populație. Domniile voastre vă mai aduceți aminte cine îl ataca pe Nițu? Așa e, bravo, odiosul! Care, în stilul-i securist și laș, avea grijă să adauge imediat, ca să evite o bine meritată condamnare: "Nu știu dacă a împușcat pe cineva." / E oficial, Comitetul Nobel a confirmat că în istoria Premiului nu există un scriitor mai talentat cu mai multe nominalizări ca Cărtărescu. Drept aceea vin și eu și zic: Fericită cultura căreia pronia i-a hărăzit un asemenea titan (Mendeleev, 22)! / Ca fost ofițer, nu pot să fiu fericit că Armata are o răspundere distinctă, serioasă, în ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989. Prin Constituție și Legea apărării de la acea dată, și evident că nici prin regulamentele militare, Armata nu avea misiuni ca acelea pe care a consimțit să le îndeplinească, nu o dată chiar zelos, împotriva populației proprii. În special în cadrul C.A.D.A. am militat pe tot parcursul anului 1990 ca acei comandanți care au dat și executat ordine ilegale să răspundă. Pentru că era printre primii vizați, ministrul Stănculescu m-a trecut în rezervă la sfârșitul anului. Ulterior însă el avea să fie găsit vinovat și condamnat la 15 ani de închisoare. Redeschiderea recentă a Dosarului Revoluției trebuie să restabilescă adevărul în cât mai multă măsură. Voi milita și pentru aceasta, și pentru ca toți cei responsabili să răspundă pe măsura faptelor. Mai ales că după ce timp de 25 de ani dosarul a fost tergiversat în mod inacceptabil de Parchetul militar, în prezent Parchetul general încearcă o iscusită eludare a adevărului, în special a celui privind acțiunile din București ale Diviziilor 1 Mecanizată și 57 Tancuri. În sfârșit, măcar acum să nu mai uit: există doi oameni cărora se cuvine să le fim recunoscători pentru redeschiderea dosarelor Mineriadei și Revoluției –  Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie și avocatul Antonie Popescu. Fără strădaniile lor, nu o dată jertfelnice, statul român n-ar fi fost niciodată obligat de CEDO să investigheze „crimele împotriva umanitații” din aceste două dosare. / Țara a fost desfigurată de tâlhari ca Băsescu și ai lui iar Statul paralel nu se lasă și îi vrea neapărat închiși, azi, sub acuzații derizorii, pe Dragnea și Tăriceanu. Adevărata lor vină fiind de fapt că s-au ridicat împotriva numitului Stat odios. Care de nimic nu-i mai îngrozit decât de perspectiva ca România să fie scoasă din împilare și dezastru - mai ales prin revenirea la Monarhie. (Revista Timișoara, 13 aprilie 2018)



Situațiunea (XCIV) , articol publicat in anul 2018