Valerian Stan
Credo ergo sum
„Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă!”

Situațiunea (CIII)

Faptul că nici în contemporaneitate n-au avut o problemă ca în fruntea țării lor să se afle cineva de o altă etnie și religie mi se pare că spune despre români un alt lucru cu adevărat admirabil.
*
După revoluție, până să candideze la Președinție în decembrie 2004, presa a adus numeroase mărturii despre relația cu Securitatea a lui Traian Băsescu, relație durând din 1973 și până la revoluție. Asaltat de peste tot cu asemenea mărturii, în campania electorală din 2000, de la Primăria Bucureștilor, fostul șef al Agenției lui Ceaușescu de la Anvers, declară unui ziarist că a „dat un camion de rapoarte la Securitate”. După încheierea mandatelor de președinte el reconfirmă declarația din 2000 (TVR, 17 septembrie 2014) și recunoaște, implicit, că are „dosar de turnător” (B1 TV, 6 aprilie 2015). Așadar acesta-i omul pe care, în deplină cunoștință de cauză, Gabriel Liiceanu și cei asemeni lui l-au susținut să ajungă ocupe cea mai înaltă demnitate în stat. De fapt ce vreau să aduc aminte înainte de toate este că, deși știa bine ce-a făcut în 2004, doi ani mai târziu Liiceanu nu va avea nicio reținere s-o linșeze pur și simplu pe Mona Muscă pentru că nu mărturisise un angajament scris cu Securitatea (Cotidianul, Scrisoare deschisă, 15 august 2016). Iată de ce spunem câteodată că există oameni pe care până și muștele refuză să se așeze.
*
Bătrânii noștri nu au câteodată nici ulei de candelă.
*
"Pe 14 aprilie 1977 am fost exclus din Uniunea Scriitorilor de colegii mei din Comitetul Uniunii, între care și Ana Blandiana" (Paul Goma, Jurnal II-1989).
*
Să fii ardelean și să fi votat la Primăria Cluj cu Boc – marioneta vicioasă a lui Băsescu, Udrea, Videanu, Blaga etc – trebuie să ai totuși și un ce defect.
*
Din prezența caricaturii de Pavelescu la miting de pierdut n-a avut PNȚCD (demult compromis de numitul), ci – nebunia lumii! – PSD însuși.
*
Urmărind agenda chiar și numai pe o lună a Casei Regale, putem vedea poate cel mai simplu cam ce-am putut pierde în cei 28 de ani de după 1990.
*
"Să nu facem o dramă din faptul că medicii pleacă în străinătate." (Traian Băsescu, Președintele României, 4 iunie 2010)
*
Am o imunitate beton. De ani de zile trăiesc în medii pline de viruși, și n-am făcut măcar o singură dată viroză (sic!).
*
Intelectualitatea noastră militantă? Zațul rânced al cafelei Nechezol.
*
Purul și durul Tudor Chirilă a ajuns să facă reclamă la nu știu ce bere indigenă. De unde se vede că dacă cu polițiștii mai merge să nu te tragă pe dreapta, cu banii e mai greu.
*
În urmă cu ceva timp, cu ocazia unei aniversări anume, președintele nostru, d-l profesor Iohannis, a transmis poporului german "urări de bine". Care urări, însă – să vezi fatalitate! – nu pot fi decât de bine, și nu și de rău.
*
Pe internet a devenit aproape virală o "Listă cu cele mai importante 25 de lucruri pentru viață." Mă uit mai mult în diagonală: hrana cea mă sănătoasă, mișcarea zilnică cea mai potrivită, apa potabilă cea mai recomandată, despre vaccinul antigripal și tot așa. Pentru că mi se pare că lipsește ceva mă mai uit o dată. Și încă o dată. Iar pentru că tot nu găsesc renunț. Gândindu-mă că în definitiv poate nici nu e ceva prea important că lipsește Dumnezeu.
*
Numai 3 ani lui Dragnea? Păi ăsta nu-i ăla cu Flota? (Revista Timișoara, 29 iunie 2018)


Situațiunea (CIII), articol publicat in anul 2018