Valerian Stan
Credo ergo sum
"Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi."

Situațiunea (CLI)

*În Declarația recentă Trump-Iohannis e prevăzut că e musai ca România să se aibă rău cu China și Rusia. Nemții ne spun și ei că nu e loial față de Europa să faci afaceri cu Rusia și China – însă ei numai asta nu fac, iar d-na Merkel tocmai ce s-a întors de la Beijing. Tare mă tem că Vestul va plăti curând pentru toate abdicările sale...

*Șeful securiștilor, Eduard Helvig, a ținut zilele astea la Universitatea de Vest (favorita serviciilor) un discurs în care fraza cheie a fost că SRI a rupt orice legătură cu trecutul nefast de dinainte de ‘89 şi că întreaga sa activitate este guvernată de principii şi valori. Desigur, suntem cu toții convinși că enunțul e un mare fals. Și bineînțeles că lucrul ăsta îl știe cel mai bine Helvig însuși. Dar nu asta e problema. Problema e că, cu puțin timp înainte de prezidențialele cu cea mai mare miză de după '89 (Vestul tocmai dă o bătălie aprigă pentru un control total asupra țării), șeful noii Securități a inoculat societății o imagine complet diferită de ceea ce știe bine că se va întâmpla în următoarele două luni.

*Camarad al lui Iliescu în mai toate nenorocirile, Măgureanu zburdă liber și minte în continuare cu tupeu. A început ascunzând, încă de prin 1990 și până când a fost demascat de un ziarist, că a fost ofițer de Securitate. Iar zilele astea el pretinde că la "procesul criminal al lui Ceaușescu" (propria-i caracterizare) a avut o participare nevinovată; iar ziarista Europei libere, Sabina Fati, îl cauționează concesiv-complice. În sfârșit, afirmația-cârlig pentru creduli – “Sunt convins că şi azi informaţiile ajung la fel de repede la Moscova ca pe vremea lui Ceauşescu” – se vrea un atac la „PSD-ul filo-rus” (marotă veche a propagandei băsiste și a radioului Guvernului american găzduit la noi), PSD aflat azi de aproape șapte neîntrerupți la guvernare dar și cu șanse la președinție după farsele pe care Geoană și Ponta le-au jucat în beneficiul Sistemului.

*Florin Piersic, altul care s-a apucat să-i porcăie pe români pentru răul din țară... Actor ambițios cu distribuții modeste, el pare să creadă că poate să compenseze, oriunde i se oferă un microfon, perorând la nesfârșit despre toate și despre toți – cel mai adesea fără nicio noimă. Un text recent al său preia poncifele cele mai uzate ale celor care înjurându-și compatrioții se cred interesanți; căci ce poate să fie mai interesant decât o mână de deștepți care dojenesc câteva milioane de compatrioți înguști la minte? Românii sunt indolenți („îi doare în bască”, „nu-i doare nici în flecul de la pantof de țara lor” – din jargonul bulevardier al numitului, reprodus la nesfârșit peste tot unde se duce), sunt lași, corupți, fără spirit civic și prost-crescuți și tot așa. Așadar România-i coruptă pentru că omul de rând e corupt! Florin Piersic acuză lipsa sipiritului civic al românului, care nu ia atitudine față de răul din țară. Mare impostură... De trei decenii prin tele-studiouri, o sigură dată nu l-am auzit să spună, spre deosebire de foarte numeroși confrați ai săi, un sigur cuvânt despre răul făcut de înalții dregători ai țării. Despre toate a turuit ore în șir, niciodată însă despre răul făcut de Iliescu, Băsescu și destui alții. Îți trebuie un minut doar ca să-ți treacă prin față chipurile atâtor actori cu atitudini civice admirabile în ultimii 30 de ani. Unde a fost Florin Piersic? Locul lui a fost departe de orice poziție critică la adresa mai marilor zilei. Florin Piersic a plimbat mereu vorbele prin gură în așa fel încât să sune hazlii sau oricum altcumva numai să nu deranjeze pe nimeni din cei de care i-au depins cariera și confortul. Sau care ar fi putut să fie indiscret cu nu știu ce pete albe din biografia sa din perioada comunistă.

*“Și-a zis mama, și-a zis mama/ Constantine, ține seama,/ Fetele din București/ Or fi bune, or fi zâne,/ În-urma lor pustiu rămâne,/ Ai grijă să n-o pățești.”

*În cazul lui Petrov totul devine nesemnificativ în raport cu faptul că soarta țării a depins, la vârf, timp de un deceniu, de un personaj perfect șantajabil din interior și din afară.

*Despre lupa cu led. Tismăneanu a declarat că “Pentru noi, numirea Laurei Kovesi ca procuror-șef al UE înseamnă ceea ce-a fost pentru polonezi alegerea cardinalului Karol Wojtyla drept Papa Ioan Paul al II-lea”. Lupa cu led e un instrument de care nu ai nevoie ca să vezi că Tismăneanu e un cretin.

*Rămâne greu de înțeles plecarea Corinei Corbu de la conducerea Secției de contencios administrativ a ICCJ pentru a fi numită de CSM (printr-o procedură neconformă strict legii) la conducerea ICCJ. Apropo, Secția în cauză urmează să decidă curând, definitiv, și în dosarul cu o miză mare nu doar pentru istorie Băsescu-Petrov.

*Apropo de criticii de profesie ai compatrioților români, au văzut ei undeva o asemenea atitudine la personalități ale istoriei noastre? La oameni de cultură, la oameni de stat, la istorici importanți? Sau mai recent la deținuți politici anti-comuniști, care de cele mai multe ori n-au avut parte de solidaritatea care poate li s-ar fi cuvenit? Au văzut așa ceva la Regele Mihai, victima unui exil de aproape 70 de ani – din care 30 de libertate a poporului său? Sau la un Paul Goma? Știu acești oameni faptele și paginile pline de respect și neegalată dragoste ale Reginei Maria pentru românul de rând?
(activenews.ro, 23 septembrie  2019)


Situațiunea (CLI), articol publicat in anul 2019