(În legătură cu cele de mai jos am sesizat Parchetul general și pe președintele Iohannis.)
Secţiei de
urmărire penală şi criminalistică din cadrul PICCJ
Procuror-șef
Adriana Denisa Cristodor
Doamnă
procuror-șef,
La 04.01.2023, prin adresa nr 9/VIII/2, DNA mi-a transmis refuzul comunicării informațiilor. Mi-au fost comunicate în schimb un număr de precizări care, mi s-a spus, „au fost mediatizate de DNA la 22.01.2015”, in principal în sensul că, citez, “datorită cauzei de impunitate prevăzută de Constituţia României, prin rezoluţia din 19.10.2006, s-a dispus suspendarea urmăririi penale. Ca urmare a încetării cauzei de suspendare a urmăririi penale, împrejurare ce a intervenit la data de 21.12.2014, prin ordonanţa din 12.01.2015, s-a dispus reluarea urmăririi penale cu privire la faptele sus menţionate. Prin ordonanţa procurorului din data de 21 ianuarie 2015, s-a dispus, faţă de Traian Băsescu” (la numai o lună de la încetarea mandatului de președinte a lui Traian Băsescu, și la numai 9 zile de la așa zisa reluare a urmăririi penale - nota mea), „clasarea cauzei”, întrucât faptele nu ar exista.
În motivarea
refuzului său, DNA mi-a comunicat că „alte informații solicitate nu vă pot fi
puse la dispoziție deoarece actele de urmărire penală își păstrează caracterul
nepublic, stabilit de art 285 alin 2 din Codul de Procedură Penală, și după
terminarea acestei faze procesuale şi adoptarea unei soluţii în cauză, aspect
statuat și prin Decizia CCR nr. 611 din 3 octombrie 2017". Refuzul
comunicării informațiilor solicitate este nelegal și arbitrar în special în
sensul în care CCR - prin chiar decizia pe care conducerea DNA a invocat-o
motivându-și refuzul - a stabilit (paragraful 154) nu ceea ce susține DNA, ci
tocmai contrariul, anume că la informațiile din categoria celor pe care eu
le-am solicitat sunt de interes public și ne-exceptate de la liberul acces,
potrivit Legii nr 544/2001 - art 12 alin (1) lit e) și f). Împotriva refuzului
nejustificat al conducerii DNA de soluționare a cererii mele m-am adresat
instanței de judecată.
Solicitarea
cu care m-am adresat DNA a avut în vedere, în principal, secretomania
conducerilor succesive ale DNA cu privire la acest dosar, precum și numeroasele
aspecte contradictorii ale informărilor publice succesive în timp ale DNA cu
privire la modul de soluționare a dosarului, dar și faptului că soluția pretins
adoptată de DNA la 21 ianuarie 2015 încalcă dispozițiile sentinței instanței
supreme nr 293 din 27.04.2005 (definitivă prin decizia nr 312 din 05.12.2005 a
Completului de 9 judecători). Prin această sentință ICCJ a restituit dosarul
DNA pentru „neregularitatea actului de sesizare” (a rechizitoriului), în sensul
în care, a stabilit instanța, rechizitoriul nu a fost confirmat de procurorul
general al PNA/ DNA (întrucât s-ar fi aflat în concediu de odihnă), ci de către
procurorul general adjunct - însă nu în numele procurorului general, cum s-ar
fi impus prin lege, ci în numele său personal.
În
consecință, deciziile succesive ale DNA și soluția din 21 ianuarie 2015, de
clasare a cauzei, sunt în mod vădit contrare celor stabilite de instanța
supremă prin sentința din 27.04.2005. Mai exact, ICCJ a stabilit refacerea
actului de sesizare sub aspectele mai sus arătate, iar nu:
-suspendarea
urmăririi penale datorită cauzei de impunitate privindu-l pe domnul Traian
Băsescu pe durata mandatului său
-reluarea
urmăririi penale după încetarea mandatului de președinte al domnului Traian
Băsescu
-clasarea
cauzei întrucât faptele nu există.
Valerian Stan(activenews.ro, 21 ianuarie 2023)
Monica Macovei, Daniel Morar, Kovesi, ce-ați făcut cu dosarul Flota?, articol publicat in anul 2023