*Am avut, am,
și e destul de probabil că voi avea și în continuare sentimente în general bune
pentru China. Însă aceasta nu mă impiedică să spun că planul de pace în 12
puncte al Beijingului mi se pare nu doar injust față de Ucraina dar și un
document de o calitate discutabilă din punct de vedere rațional (pe alocuri
chiar o bizară contradicție în termeni). Iar injust față de Ucraina mi se pare
înainte de orice din cauză că nici măcar nu sugerează retragerea trupelor
agresoare ruse de pe teritoriul țării vecine.
*A murit d-l
Mihai Șora. Cum care Șora? Bătrânelul acela care a trăit 106 ani.
*Cum știm,
Putin are și la această dată circa 2.000 de militari ruși pe teritorul
Transnistriei. O prezență militară abuzivă și ea, inclusiv în raport cu
propriile angajamente ale Rusiei la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999,
precum și cu rezoluția din 2018 a Adunării Generale a ONU, care a cerut
Federației Ruse să-și retragă forțele de pe teritoriul Moldovei. Această
situație revine din nou în actualitatea cea mai febrilă ca fiind, cred eu, o
premisă a declanșării prin ea, de către regimul de la Kremlin, a unui nou
conflict vrând să-l amplifice și extindă pe cel din Ucraina, și să antreneze
astfel cât mai multe state în aventura criminală inițiată de Putin în urmă cu
exact un an. Un scelerat care nu mai are cale de întoarcere e în stare de
orice...
*Când fac
câte-o porcărie și nu mai îndrăznesc să mă rog lui Dumnezeu pentru iertare, mă
duc cu o floare la icoana Maicii Sale și o rog pe dânsa s-o facă. Secătură
lașă, asta sunt!
*Dar apropo
de China, în zilele din urmă diplomația sa a avut două sau trei declarații cu
accente întrucâtva noi privind relația “solidă ca o stâncă” cu Rusia, respectiv
pe cea mai problematică de ceva timp cu SUA. Declarații în care simpatizanții
de la noi ai lui Putin s-au grăbit să vadă o posibilă viitoare susținere a
președintelui rus în războiul cu Ucraina. Personal cred însă că lucrul acesta
nu se va întâmpla niciodată. Iar aceasta pentru că istoria n-a găsit nicicând
China de partea agresiunii ilegitime și a crimei în relațiile internaționale.
Și sunt mai mult decât sceptic că actuala conducere politică a țării o va face
tocmai acum.
*Tocmai
pentru că nu mai are cale de întoarcere, Putin e exclus de la sine din orice
ecuație a unui plan de pace care se vrea cât de cât serios.
*La unii
duhovnici mă crispează puțin să văd că, voind parcă să-și întărească astfel
“autoritatea”, sunt maximaliști. Adică
găsesc că insistă mai mult decât s-ar cuveni pe ideea că mântuirea e un lucru
din cale afară de dificil; fapt care e și adevărat, dar și neadevărat. De ce e
adevărat, cam știe fiecare dintre cei ce sunt creștini practicanți. Neadevărat
este mai întâi pentru că învățătura Mântuitorului nostru Iisus Hristos e una a
nădejdii, iar nu a lipsei de nădejde sau a deznădejdii. Pentru că ce lucru mai
încurajator este să știi că, astfel cum ne-a învățat Mântuitorul Însuși în
rugăciunea Tatăl nostru, dacă vom ierta greșiților noștri (ceea ce, desigur,
nu-i lucrul cel mai simplu), ne vor fi iertate și nouă greșelile? Apoi, un alt
exemplu: pentru iertarea păcatelor există spovedania, dar și rânduieli
complicate și adesea aspre ale Bisericii în același scop. Dar, întreb, crede cineva că Dumnezeu, tot
pentru iertarea greșelilor noastre trece cu vederea un singur cuvânt din
rugăciunile noastre zilnice, unde aproape în fiecare paragraf Îl rugăm să ne
ierte? Trece Dumnezeu cu vederea o singură literă din atât de frumoasa
rugăciune zilnică către Sfânta Treime? La aceasta mă refer: “Prea Sfântă
Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă
fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează, şi vindecă neputinţele noastre pentru
numele Tău”. Sau, nu avem noi să dreptul să fim plini de nădejde că ne vom
mântui de vreme ce tot Mântuitorul lumii ne-a învățat că dacă vom fi milostivi
cu cei bolnavi, cu cei flămânzi și goi, cu semenii noștri aflați în varii
necazuri și neputințe, vom fi trecuți de-a dreapta Împăratului Judecător? Iar
aici Sfântul Ioan Gură de Aur ne vestește judecata lui Dumnezeu dătătoare de
cea mai înaltă nădejde cu aceste cuvine: „Nu judec păcatul, ci neomenia! Nu judec
pe păcătoşi, ci pe cei ce nu s-au pocăit. Pentru neomenie vă osândesc. Aveți un
leac atât de mare şi atât de bun pentru mântuire, milostenia, cu care puteţi
şterge orice păcat”.
*După ce - în
mod absolut absurd în contextul dat - a făcut și el din povestea canalului
Bîstroe un incident diplomatic răsunător, ministrul de Externe Aurescu vine
acum și se arată îngrijorat că „în spațiul public apar narative care susțin că
nu ar mai trebui să acordăm sprijin Ucrainei”. Mă opresc și zic doar atât: cu
asemenea politicieni, școliți de Securitate, să mulțumim bunului Dumnezeu că
rușii nu ne-au invadat pe noi (activenews.ro, 26 februarie 2023).
Situațiunea (CCCIII), articol publicat in anul 2023