Către: Inspecția
Judiciară
Doamnei
judecătoare Roxana-Ioana Petcu, Inspector-șef
Doamnă
inspector-șef,
Subsemnatul
Stan Valerian, reclamant în dosarul nr 2348/3/2022 al Tribunalului București -
Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu Ministerul
Apărării Naționale (MApN),
vă sesizez cu
privire la abaterea disciplinară săvârșită de doamna judecătoare Andreea Sandu
în pronunțarea și motivarea sentinței civile nr 3953 din 13.07.2022.
Atât faza
administrativă a prezentei spețe, cât și cea a soluționării ei de către
instanța de fond au făcut evident refuzul stăruitor al MApN de a mi se comunica
un răspuns scris inclusiv din partea Direcției Generale de Informații a
Apărării (DGIA) la cererea prin care am solicitat să mi se precizeze dacă analistul
militar Radu Tudor a încasat sume de bani din fondurile acestora.
Prin
întâmpinarea la cererea de chemare în judecată, MApN a depus înscrisuri ale
structurii proprii responsabile cu aplicarea Legii accesului la informațiile
publice (Direcția informare și relații publice-DIRP) prin care a probat că trei
dintre structurile subordonate au precizat că analistul militar Radu Tudor nu a
încasat asemenea sume de bani: Statul Major al Apărării, Direcția generală
financiar-contabilă și Direcția generală management resurse umane. MApN a depus
la dosar atât corespondența internă scrisă a DIRP cu cele trei structuri
consultate pentru redactarea răspunsului către mine, cât și răspunsurile
propriu zise ale acestora, de asemenea în scris. Însă MApN a mai susținut - fără a proba în vreun fel - că și DGIA ar fi
comunicat un răspuns negativ, însă nu în scris ci "prin telefon”.
În raport cu
faptul că MApN n-a probat în niciun fel pretinsul răspuns din partea DGIA, în
cadrul acțiunii de față, în termenul legal prevăzut de lege privind
completarea/ modificarea cererii de chemare în judecată (art 204 alin 1 Cod
procedură civilă) am solicitat instanței să oblige MApN să depună la dosar un
răspuns scris al DGIA în sensul celui pe care pretinde că această structură
l-ar fi dat "prin telefon” (DGIA fiind în speță și structura cea mai
susceptibilă de a fi avut/ a avea relații instituționale cu analistul militar
Radu Tudor).
Contrar celor
susținute de instanță, comunicarea în scris iar nu "prin telefon”, în
discuție în context, se impunea pe de o parte în raport cu dispozițiile normei
legale în materia procedurilor de soluționare a petițiilor Ordonanța nr 27/2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Această normă
este una nouă în raport cu cea a Legii accesului la informații - iar cererea de
informații publice („cererea”) constituie o specie a petițiilor (a se vedea art
2 din Ordonanță). Astfel cum deja am arătat detaliat în cauză (cererea
completatoare din 28.03.2022, paragr penultim), potrivit Ordonanței nr 27/2002,
comunicările intra-instituționale se fac exclusiv în scris.
Printr-o
evidentă „exercitare a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență” (abaterea
disciplinară prevăzută de Legea nr 303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor, art 99 lit t), doamna judecătoare Andreea Sandu a respins
acțiunea motivând - fără a indica vreun temei de drept (inexistent de altfel) -
că solicitarea de depunere a unui răspuns scris din partea DGIA n-a fost
„făcută anterior pârâtului” (MApN).
Or sub
aspectul în discuție nu este relevantă împrejurarea invocată nelegal de
instanță, ci este relevant faptul că, cu rea-credință/ gravă neglijență, doamna
judecătoare a ignorat (cu totul - și doar aparent inexplicabil) norma legală
fundamentală referitoare la "sarcina probei” (art 249 Cod procedură
civilă: „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o
dovedească”; în afară de cazurile anume prevăzute de lege (ceea ce în speță nu
era și nu este cazul). Procedând astfel, instanța a ales să facă în mod
simultan și alte două lucruri contrare legii: să respingă cererea de obligare a
DGIA/ MApN la răspunsul scris menționat, respectiv să admită o probă
inexistentă (MApN nu a probat că Radu Tudor nu a încasat bani din fondurile
DGIA). Procedând astfel, doamna judecătoare Andreea Sandu a respins acțiunea
prin vădita încălcare/ interpretare greșită a normelor de drept material (art
488 alin 1 pct 8 Cod procedură civilă).
În raport cu
interesul pe care l-am arătat în mod explicit instanței de judecată prin
acțiunea acțiunea mea (a unei persoane care are și calitatea de publicist),
consider că toate cele mai sus sunt de natură să întărească bănuielile mai mult
decât rezonabile de la nivelul societății că serviciile de informații au și în
continuare agenți acoperiți în cadrul instituțiilor de presă; iar cazul
răsunător al jurnalistului Robert Turcescu, care s-a autodenunțat ca agent
chiar al DGIA, are și astăzi reverberații în memoria celor preocupați de
pervertirea actului jurnalistic de către interesele serviciilor secrete.
Interese cu care din cele de mai sus rezultă că doamna judecătoare Andreea
Sandu ar putea empatiza într-o manieră ce-i este prohibită legal și
necesar-chestionabilă.
Că această
temă este și în continuare una de o actualitate acută rezultă inclusiv din
faptul că în urmă cu două săptămâni Curtea Militară de Apel București a dispus
redeschiderea urmăririi penale în cauza în care există indicii că generali și
alți ofițeri superiori ai MApN (inclusiv ai DGIA) s-au implicat în sprijinirea
fostului președinte Traian Băsescu pentru a fi reales în anul 2009 (activenews.ro,
5 martie 2023).
Magistrați fără rușine de oameni și fără frică de Dumnezeu: azi judecătoarea Andreea Sandu, articol publicat in anul 2023