Valerian Stan
Nota bene
Secțiunea de Documente/ Alte documente se află în curs de actualizare prin adăugarea altor circa 50 de cauze soluționate definitiv sau în curs de soluționare (constând în acțiuni judiciare pe care le-am deschis începând cu anul 2002 cu scopul de a-mi apăra drepturi legale vătămate de autorităţi publice, dar şi de a testa inclusiv în acest mod respectarea în România a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de acces la justiţie). 

Fortele de „centru-dreapta” si problemele lor (II)

Am afirmat lunea trecuta, în principal, ca în perspectiva alegerilor generale din toamna tendintele centrifuge si lipsa unei strategii electorale comune sunt de natura sa creeze mari probleme fortelor de "centru-dreapta". O atare situatie, spun acum, va crea dificultati dintre cele mai serioase si candidatilor acestor forte la Presedintie.

Se stie, din partea lor au fost anuntate deja trei candidaturi: Emil Constantinescu, sustinut de PNTCD si PNL, Victor Ciorbea, de ANCD si Radu Vasile din partea nou-nascutului Partid Popular. Este, desigur, dificil de anticipat înca de pe acum ce se va întâmpla în toamna. Ultimele sondaje de opinie îi plaseaza pe cei doi candidati ai "stângii" – Ion lliescu si Teodor Melescanu – pe primele doua locuri, însumînd împreuna de trei ori mai multe procente decât Emil Constantinescu. Recent anuntatele candidaturi ale lui Victor Ciorbea si Radu Vasile vin sa complice si mai mult lucrurile. Trei candidaturi concurente este tot ce se poate mai rau pentru partidele de "centru-dreapta". Iar sansele de a se ajunge pâna la urma la o candidatura comuna sunt practic nule, de vreme ce retragerea lui Emil Constantinescu în favoarea unuia dintre cei doi este mai mult decât improbabila, iar Victor Ciorbea si Radu Vasile nu o vor face nici ei în folosul celui dintâi din cel putin doua motive: o data pentru ca au de "tras în sus" partidele proprii si apoi ca cei doi nu au cum sa uite prea usor maniera în care presedintele i-a alungat de la Palatul Victoria. Apropo de asta (si de ce mai promit politicienii la alegeri), în programul sau electoral din 1996, "Acum pentru România", Emil Constantinescu se angajase ca, citez: "În calitate de presedinte al României nu voi accepta remanieri guvernamentale fara acordul Parlamentului". Ce a urmat, cine nu stie? Presedintele a ocolit Parlamentul nu numai atunci când a facut remanieri (când au fost înlocuiti unii ministri), dar si în amândoua schimbarile de Guvern de pâna acum.

Farâmitarea electoratului prin cele trei candidaturi risca sa-i scoata din cursa, înca din primul tur de scrutin, pe toti trei candidatii, inclusiv, deci, pe actualul sef al statului. Pericolul acesta a fost sesizat, surprinzator, de consilierii d-lui Constantinescu. Invitatia pe care PNTCD a facut-o de curând UDMR de a constitui împreuna o alianta electorala nu urmareste, asa cum s-ar putea crede, sa creasca sansele taranistilor la legislative (si se întelege, sper, nici pe ale maghiarilor), ci cu totul altceva, anume ca UDMR sa nu aiba la prezidentiale propriul sau candidat. Emil Constantinescu a înteles ca daca în primul tur va fi lipsit si de voturile alegatorilor maghiari, are toate sansele sa fie scos din cursa, chiar de atunci, de candidatii "stângii". Ramâne de vazut daca UDMR va accepta propunerea care i s-a facut. În orice caz, un lucru este cât se poate de evident: daca în cazul "stângii" mai multe candidaturi înseamna, iata, mai multe sanse, pentru fortele de "centru-dreapta" lucrul acesta se dovedeste a fi, cel putin pentru moment, total contraproductiv.

Importantă pentru alegerile prezidentiale din acest an va fi si pozitia Aliantei Civice. Sustinatoare traditionala a lui Emil Constantinescu, Alianta Civica ar putea sa ajunga în situatia deloc confortabila de a-l sustine pe Emil Constantinescu împotriva altor candidati ai fortelor de "centru-dreapta". Daca o va face, unii îi vor reprosa inconsecventa cu propriul angajament, asumat public în repetate rânduri înca din vara anului trecut, de a "nu sustine nici una din fortele de centru-dreapta împotriva alteia de acelasi fel, ci numai pe toate, împreuna, într-o strategie comuna". Daca nu o va face si, prin asta, "stânga" va câstiga, reprosurile vor veni cu siguranta dinspre simpatizantii sai. Însa ipoteza cea mai riscanta pentru AC este aceea în care alegerile s-ar pierde desi ea s-a implicat în ele, sustinînd, cum spun, unele forte de "centru-dreapta" împotriva altora. (Cotidianul, 21 februarie 2000)


Fortele de „centru-dreapta” si problemele lor (II), articol publicat in anul 2000