Valerian Stan
Nota bene
Secțiunea de Documente/ Alte documente se află în curs de actualizare prin adăugarea altor circa 50 de cauze soluționate definitiv sau în curs de soluționare (constând în acțiuni judiciare pe care le-am deschis începând cu anul 2002 cu scopul de a-mi apăra drepturi legale vătămate de autorităţi publice, dar şi de a testa inclusiv în acest mod respectarea în România a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de acces la justiţie). 

Guvernul Nastase – prime evaluari

Bilantul de 100 de zile al Guvernului Nastase nu a fost concludent. În rastimpul trecut de la învestire nici nu se puteau acumula, de fapt, suficiente date pentru concluzii clare. Si totusi, câteva ceva se poate spune. De pilda, ca nici în aceasta a doua guvernare PDSR nu pare suficient de decis sa atace cum ar trebui chestiunea privatizarii. Faptul ca a criticat dur, cu degetul îndreptat catre Guvernul trecut, întârzierile grave din privatizare nu spune nimic. Sau spune, eventual, ceva de sens contrar în masura în care tinem cont că d-l Nastase si colegii lui – veniti, totusi, din FSN si nu din spuma marii – au fost la guvernare ceva mai mult decât taranistii si aliatii lor. Faptul ca s-a reusit privatizarea Bancii Agricole trebuie notat cum se cuvine (cineva onest si cu memorie buna nu uită însa nici ca primii pasi au fost facuti înainte ca d-l Nastase sa se instaleze la Palatul Victoria). Merita atentie si stadiul, avansat ni se spune, al pregatirilor în dosarul Sidex. Si totusi, în rest, fie nu stiu cum, fie nu au ce, d-l Nastase si colegii sai nu ne mai spun aproape nimic despre privatizarea unei economii care, dupa zece ani de "reformă", continua sa fie mai mult de doua treimi în mâinile statului. În primele saptamâni de dupa învestire, ministrul Agriculturii a vorbit, în termeni promitatori, despre hotarârea sa de a grabi – si de a face cât mai transparent posibil – procesul de privatizare a IAS-urilor. Putin dupa aceea, d-l Sârbu a descoperit un caz în care cineva, se pare ca chiar unul din colaboratorii lui apropiati, a falsificat o hotarâre de Guvern foarte "manoasa" - licente pentru importul, scutit de taxe vamale, a 600.000 de tone de porumb si pentru pescuitul sturionilor. Ministrul a facut public imediat cele întâmplate si i-a sesizat pe procurori. În zilele urmatoare presa a scris ca în respectivul fals ar fi fost implicat si secretarul general al Guvernului Serban Mihailescu (cercetat penal, în anii din urma, si în dosarul "salvarii" navei esuate "Rostok"). Poate ca mi se pare doar, însa din momentul acela nimeni n-a mai auzit de proiectele reformiste ale ministrului Agriculturii (în schimb s-a scris ca premierul si-a facut un obicei din a-si mustrului, cât mai des si mai sever, ministrul).

O prestatie constant buna pare sa fie pâna acum cea a ministrului Justitiei Rodica Stanoiu. Din câte am putut eu sa observ, d-nei Stanoiu i s-a putut aduce o singura critica temeinica, legata de o circulara pe care a trimis-o curtilor de apel. Documentul sugera instantelor ca în procesele caselor nationalizate trebuie data o "atentie permanenta" cazurilor – "complexe" – de evacuare a chiriasilor. Ca si cum lipsirea în continuare a proprietarilor de bunurile lor si independenta judecatorilor nu ar fi si ele probleme la fel de "complexe". Ca obiectia a fost temeinica a demonstrat-o chiar raspunsul ministrului la ea – neconvingator si dat, mi s-a parut, numai pentru ca ziaristii au insistat. Rodica Stanoiu este însa primul înalt oficial de dupa 1990 care dă coruptiei din Justitie atentia pe care o merita. (Cât priveste coruptia în general si "lupta" împotriva ei sunt câteva semne ca si Guvernul d-lui Nastase ar putea sa esueze lamentabil.) De la preluarea mandatului, ministrul Justitiei a avizat cercetarea penala si trimiterea în judecata a 10 judecatori, a revocat 8 presedinti de tribunale si judecatorii si a dispus proceduri disciplinare fata de 9 judecatori (7 din ei au fost sanctionati de Consiliul Superior al Magistraturii). Sigur ca da, nu putem sti ce va mai face d-na Stanoiu de acum si pâna la terminarea mandatului. Cine putea sa creada, în urma cu patru ani, ca napraznica campanie împotriva coruptiei pornita de Emil Constantinescu si aliatii lui politici si civici va sfârsi penibil? Iar astazi cine poate sa garanteze ca complicitatile politice – al caror dusman de moarte sunt chiar magistratii integri si independenti - nu or sa o înfrânga pe d-na Stanoiu? Si totusi, la Ministerul Justitiei lucrurile au început sa se miste. Si ele trebuie sa se miste mai departe indiferent ca predecesorul d-nei Stanoiu si suporterii lui acuza "politizarea" Justitiei si "atingeri grave" aduse independentei judecatorilor. Desigur, grija ca un judecator sa nu fie pedepsit fara vina trebuie sa fie la fel de mare ca în cazul oricarei alte persoane. Dupa cum, într-adevar, criteriile politice trebuie excluse cu totul din logica oricaror decizii din acest domeniu. Însa atunci când Justitia ajunge sa acumuleze, ca pe timpul mandatului d-lui Valeriu Stoica, neîncrederea a 75% dintre români, lucrurile nu mai pot fi tratate cu sofisme si gogorite despre afectarea independentei magistratilor. Că cele câteva masuri pe care le-a luat ministrul Justitiei vin din convingerile proprii ma fac sa cred si câteva declaratii publice ale sale. Rodica Stanoiu a insistat pe rolul cu totul special pe care ar trebui sa-l aiba la noi Justitia, în a carei buna functionare – iata aici un adevar foarte important, neînteles sau pur si simplu ignorat pâna acum – Consiliul Superior al Magistraturii este esential. "Consiliul", spune d-na Stanoiu, "are o sarcina deosebit de importanta, pentru ca de el depinde bunul mers al Justitiei iar de acesta, în ultima instanta, bunul mers al societatii. Daca lucrurile nu merg bine în Consiliu, consecintele vor fi foarte grave pentru societate". Daca în urmatorii trei ani faptele d-nei Stanoiu – si, foarte important, si ale colegilor ei – vor urma logica acestor vorbe, în România se va schimba cu siguranta ceva. (Lumea libera, 26 mai 2001 si Cotidianul)


Guvernul Nastase – prime evaluari, articol publicat in anul 2001