Comunitatea româneasca de peste Ocean e din nou în fierbere. Peste putine zile, presedintele Iliescu va merge la New York, unde, s-a aflat, Camera de Comert Româno–Americana îi va decerna Premiul "Conducator Distins". Premiul, spun cei care îl vor acorda, reprezinta "o recunoastere a meritelor d-lui Iliescu pentru cei 11 ani de conducere exceptionala pe plan politic si dezvoltare economica a României". Numele celor câtiva membri ai "Comitetului de organizare" nu spun mai nimic, cu exceptia fostilor ambasadori la Bucuresti Alfred Moses si James Rosapepe. Gasind ca respectivele onoruri sunt cu totul excesive, o parte a comunitatii românilor din Statele Unite, ca si principalele ei publicatii au transmis organizatorilor dezacordul lor si pregatesc, pentru ziua festivitatilor, manifestatii de protest. (Desi informata zilnic despre ceea ce se întâmpla peste Ocean, presa de la Bucuresti, cu exceptia ziarului Ziua, nu a relatat absolut nimic. Ceea ce arata ca, chiar daca formulata în termenii unui umor sanatos, concluzia la care Ioan Grosan a ajuns în zilele din urma – "Câinele de paza al democratiei a adormit pe ciolan" – ar putea sa nu fie prea departe de adevar.)
Scrisorile trimise pe adresa Camerei de Comert au primit raspunsul presedintelui Mark Meyer. Ce spune d-l Meyer în scrisoarea sa? Mai întâi, ca este nedrept reprosul pe care contestatarii i-l fac lui Iliescu ca în anii de dinainte de 1989 ar fi fost "un comunist convins". "Am discutat", spune Meyer, "cu multe persoane care l-au cunoscut pe Ion Iliescu în perioada 1952–1989, persoane care s-au opus întotdeauna comunismului, însa niciuna din ele nu a sugerat macar ca acesta ar fi fost un comunist convins". Apoi ca, dupa revolutie, multumita d-lui Iliescu, "din haos a rasarit un stat liber", în care oamenii se bucura de cele mai largi drepturi cetatenesti (libertatea de exprimare este neîngradita, "exprimarea entitatii etnice si religioase este favorizata de lege" etc etc).
Ca sa raspunzi cât de cât acoperitor atâtor afirmatii este nevoie, desigur, de mai mult spatiu decât cel la dispozitie aici. Si totusi, câteva lucruri se pot spune si în conditiile date. Indiscutabil, România nu mai este astazi tara din urma cu 12 ani. Indiscutabil, Ion Iliescu are meritele sale pentru aceasta. Dar de unde si pâna unde pretentia ca aici s-a ajuns pentru ca Ion Iliescu a condus România, "în mod exceptional, timp de 11 ani, în timpul mandatelor lui prezidentiale", dar si, atentie, "în perioada în care a fost în opozitie". Chiar sa nu stie d-l Meyer ca de întârzierea grava a reformelor economice, a privatizarii mai ales, sunt responsabili înaintea oricui altcuiva Ion Iliescu si partidele cu care el s-a aflat la guvernare timp de aproape 8 ani? Sa nu stie d-l Meyer ca despre lipsa reformelor economice vorbesc nu doar expertii Uniunii Europene, ai Bancii Mondiale sau FMI, ci si consecinta cea mai directa si mai vizibila a ei, degradarea fara precedent a nivelului de viata al românilor? Ion Iliescu si partidele cu care el s-a aflat la guvernare au fost cei care s-au folosit de mineri pentru reprimarea bucurestenilor contestatari. Ei au fost, ani la rând, aliati ai nationalismului extremist cel mai primitiv si mai daunator. Daca România nu a avut probleme interetnice – lucru cu adevarat foarte important, omis de d-l Meyer – meritul este numai în ultimul rând al lui Ion Iliescu si al camarazilor lui (ei, si nu altcineva, ca sa amintesc numai asta, au denuntat ani la rând drept "tradatoare de tara" partidele românesti care s-au aliat, în opozitie si apoi la guvernare, cu UDMR). Daca drepturile celor expropriati samavolnic de statul comunist sunt si azi desconsiderate, daca ziaristii sunt si azi condamnati în procesele intentate de înalti demnitari ai statului, Ion Iliescu nu are nici o raspundere? Daca România a ajuns una din cele mai corupte tari din lume (pe cale sa fie controlata de o mafie politico-financiara), lucrul acesta nu îi este imputabil si lui Ion Iliescu? S-a uitat vreodata d-l Meyer pe vreuna din evaluarile UE si NATO cu privire la situatia actuala a României (o tara pe care Ion Iliescu "a condus-o exceptional timp de 11 ani, inclusiv în anii în care a fost în opozitie")? Nu are si Ion Iliescu (sau mai ales Ion Iliescu si partidele cu care el s-a aflat si se afla la conducere) raspunderea sa ca politia politica comunista este în continuare deplin conspirata, controlînd nu numai serviciile de informatii, structurile militare si diplomatia dar si buna parte a vietii politice si economice? Afirmatia ca Ion Iliescu nu a fost niciodata un comunist convins este un neadevar de care ar rosi (si poate ca s-ar si indigna, frustrat) pâna si Ion Iliescu însuşi. La fel de neadevarat este ca "legea favorizeaza exprimarea entitatii religioase" (de vreme ce în România este si astazi în vigoare legislatia din 1948 privind cultele religioase) ori ca în Constitutia României ar fi invocata – si nu oricum, ci "într-una din cele mai puternice enunturi ale unei Constitutii europene" – Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
D-nii ambasadori Moses si Rosapepe nu si-au asumat atunci când erau la post aprecierile pe care si le asuma acum la adresa lui Ion Iliescu pentru simplul motiv ca, fiind în modul cel mai evident exagerate, oricare din guvernele de la Washington s-ar fi dezis neîntârziat de ele. De ce o fac acum? Nu-mi este greu sa banuiesc. În cazul d-lui Meyer, presa scrie de ani buni despre afacerile sale în România si despre "relatiile speciale" cu unii demnitari de la Bucuresti. Numele lui Eugen Serbanescu, înalt functionar al Guvernului Ciorbea, îmi aduc aminte, a fost unul dintre cele pomenite destul de des. Astazi, d-l Serbanescu este în continuare în aceleasi relatii excelente cu Mark Meyer dar si singurul diplomat "taranist" pe care Ion Iliescu l-a pastrat la post (coincidenta, chiar în Statele Unite). (Cotidianul, 8 septembrie 2001 si Lumea libera)
Politica, afaceri, decoratii, articol publicat in anul 2001