La limita legii
"Modificarea hotarului e singura alternativa pentru maghiari iar corectia Trianonului este responsabilitatea pe care membrii Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania trebuie sa si-o asume". Declaratia a fost facuta, se stie, de pastorul Laszlo Tokes cu ocazia constituirii pomenitului Consiliu.
Declaratia de la Cluj i-a adus pastorului un nou val de critici. Îndreptatite, oare? Daca ne uitam la fondul afirmatiilor, calea indicata de d-l Tokes este categoric gresita. Si banuiesc că nici chiar fruntasul maghiar nu crede în ea. La timpul în care traim, ideea realipirii Transilvaniei la Ungaria nu poate fi decât o utopie.
Laszlo Tokes este cunoscut pentru parerile sale originale. Pe timpul unei vizite facute în primavara lui 2001 în Statele Unite el încercase sa-si convinga interlocutorii ca în România "maghiarii sunt în continuare asupriti". Cu ceva timp înaintea sa, însa, presedintele SUA însusi apreciase ca România poate fi considerata "un model în privinta politicii fata de minoritatile nationale". O evaluare asemanatoare exista si la nivelul Uniunii Europene si Consiliului Europei. Si totusi, dreptul de a avea opinii si a le exprima în public este inalienabil inclusiv în cazul pastorului reformat.
În privinta celor întâmplate la Cluj o problema avem mai ales cu reactiile oficiale. Imediat dupa ele, Parchetul "s-a autosesizat" si a anuntat o ancheta. Primul ministru Nastase si ministrul de Interne Ioan Rus au încurajat, prin declaratii publice, actiunea procurorilor. "Sunt sigur ca legea va pedepsi aceasta încalcare constitutionala", a profetit instigator ministrul Rus. Vocea celor doi a rezonat, deloc surprinzator , nu doar cu cea a lui Gheorghe Funar dar si cu a liberalilor si PD-istilor. Prea sigur, probabil, ca are dreptate, d-l ministru nu s-a mai uitat si în Codul penal (legea penala stabileste în concret, si nu Constitutia, ce are si ce nu are voie sa faca d-l Tokes). Daca este sa vorbim strict în termenii legii, este evident ca, afirmînd că membrii organizatiei sale "ar trebui sa-si asume" calea "corectiei Trianonului", pastorul reformat s-a mentinut în limitele "libertatii de exprimare", fara a intra sub incidenta textului penal care inscrimineaza "actiunile" punînd în pericol caracterul unitar si indivizibil al statului român. Reuniunea de la Cluj a radicalilor maghiari s-a încheiat fara ca organizatia d-lui pastor, în fapt una din "platformele" UDMR, sa-si însuseasca "calea" prezidentului onorific.
Impetuos si perseverent cum îl stim, nu sunt sigur că Laszlo Tokes nu va reveni în viitor la ideile sale. Daca are de gând s-o faca, si înca si cu mai mult succes decât a avut la Cluj, atunci ar fi bine sa se uite si el mai atent la textele de lege.
Nu cred că cineva rational poate sa pretinda ca legile noastre, inclusiv Constitutia, debordeaza de modernitate si spirit liberal. Cum poate un stat democratic sa se apere de anumite riscuri fara a-si pierde caracterul democratic nu este o chestiune simpla. Si totusi, respectarea legii nu are "alternativa", ca sa-l parafrazez pe d-l Tokes. Alternativa la o Constitutie si un Cod penal amendabile este exclusiv amendarea lor.
Se poate sa aiba o problema de întelegere cei care nu reusesc sa descifreze prea clar logica evolutiei din ultimii ani a pastorului Tokes. Se poate ca pastorul Tokes sa intuiasca el mai bine decât toti sensul istoriei deceniilor care vin. Dar daca nu este asa, nu cumva eroul revolutiei de la Timisoara este nepermis de imprudent inclusiv cu propriul sau nume?
Putin timp dupa declaratiile de la Cluj, o alta grupare din UDMR a venit cu ideea autonomiei "Tinutului Secuiesc". O alta canonada. Cu ochii la sondajele de opinie, d-nii Stolojan, Basescu si colegii lor au reclamat din nou, foarte vocal, interventia Parchetului si Politiei. De Vadim si Funar nici nu mai vorbesc. Si totusi, nimic nu a putut sa egaleze isprava Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Patronat de d-nii Iliescu si Nastase, CSAT a declarat "neconstitutionala" initiativa grupului UDMR, în fapt un proiect de lege ca oricare altul ce urma a fi dus în Parlament.
P.S. Puteti sa protestati si la ONU, d-na Blandiana, faptele sunt fapte. Asa cum am scris, Fundatia dvs a primit de la buget, inclusiv in anii guvernarii PDSR-iste, aproape 20 de miliarde de lei (in jur de 700.000 de dolari). Problema asta e, si nu ce vor sa acrediteze sofismele fumigene din comunicatele cu care nu mai conteniti. Printre colegii din "societatea civila", mai stiti pe cineva cu care oamenii politici sa fi fost la fel de generosi? Si daca nu, nu vi se pare că tonul protestelor dvs e putin cam ridicat? (Cotidianul, 14 februarie 2004 si New York Magazin)
La limita legii, articol publicat in anul 2004
