Valerian Stan
Nota bene
Secțiunea de Documente/ Alte documente se află în curs de actualizare prin adăugarea altor circa 50 de cauze soluționate definitiv sau în curs de soluționare (constând în acțiuni judiciare pe care le-am deschis începând cu anul 2002 cu scopul de a-mi apăra drepturi legale vătămate de autorităţi publice, dar şi de a testa inclusiv în acest mod respectarea în România a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de acces la justiţie). 

Câteva precizari (redactiei Timpul)

Precizarile au fost publicate în revista Timpul nr 5, mai 2004.

În numarul precedent al Timpului, d-l Gabriel Andreescu a polemizat, pe teme strict actuale, cu unul dintre liderii Actiunii Populare, d-na Smaranda Enache. Cautîndu-si o parte din argumente în trecut, Gabriel Andreescu face o referire la episodul în care eu am fost demis din pozitia de sef al Departamentului de Control al Guvernului, numindu-l "momentul în care Valerian Stan pornise lupta cu Traian Basescu".

Enuntul lui Gabriel Andreescu ma obliga sa reamintesc câteva lucruri. Mai întâi că fostul prim ministru Ciorbea a luat respectiva decizie, asa cum ulterior a marturisit public de mai multe ori, sub presiunea PD, în special a lui Traian Basescu. Patru lideri ai PD erau vizati de verificarile facute în povestea vilelor de protocol (dupa demitere aveam sa aflu ca d-l Basescu avusese în vedere si rezultatele care se conturau deja în dosarul Flotei, în care Departamentul facuse de asemenea verificari). Decizia d-lui Ciorbea a fost criticata, atunci dar si mai târziu, în termini categorici – asa cum, probabil, cititorii Timpului îsi amintesc – de majoritatea covarsitoare a comentariilor care s-au referit la ea (dintre cei despre care stiu ca au facut-o i-as aminti doar pe Gabriela Adamesteanu, Mircea Carp, Octavian Paler, Stefan Augustin Doinas, Petre Mihai Bacanu, Gheorghe Grigurcu, Alex. Stefanescu, Serban Orescu, Cornel Nistorescu). Gabriel Andreescu însusi a criticat decizia respectiva. În editia din 9 septembrie 1997 a revistei 22, într-un text cu numeroase si necesare nuante ("Cazul Valerian Stan: compromis si moralitate"), d-l Andreescu scria intre multe altele: "Repartizarea unor locuinte de serviciu pe vremea prim ministeriatului lui Petre Roman nu este în acord cu prevederile Decretului-lege din 1989 privind functionarea Guvernului României. Era firesc sa pui astfel la punct, prin mijloace administrative, acolo unde era cazul, situatia locuintelor de serviciu ale membrilor PD. Nu ar fi servit oare cel mai bine partidul o colaborare a PD cu Valerian Stan, în rezolvarea acestei situatii? Nu ar fi fost prezenta lui Valerian Stan în înalta sa functie un capital pentru coalitie?"

Fara a retracta nimic din ceea ce a scris atunci, Gabriel Andreescu îmi imputa astazi ca în 1997 as fi pornit eu nu stiu ce "lupta cu Basescu si PD". Neasteptata schimbare! [În vara anului 2014 avea să se afle că în 2003 Andreescu se recăsătorise cu Daniela Ghiţescu, fost agent al Securităţii la Ambasada Olandei de la Bucureşti.]

În perioada în care am fost sef la DCG, am dispus si coordonat zeci de verificari, multe dintre ele vizînd nereguli semnalate în legatura cu activitatea unor înalti demnitari publici. Dintre acestea, majoritatea covârsitoare a privit demnitari apartinînd partidului care tocmai plecase de la guvernare, PDSR (lucrul acesta era consecinta fireasca a alternantei la guvernare si a principiului ca guvernarile trebuie sa-si verifice unele altora "gestiunea", şi nu pentru ca eu as fi asumat "obiective politice"). În dosarul "Apartamentul" au fost avute în vedere peste 50 de cazuri de demnitari si alte persoane publice. 16 asemenea persoane apartineau PDSR, între care si liderii cei mai importanti ai partidului – Ion Iliescu, Adrian Nastase, Viorel Hrebenciuc, Oliviu Gherman. De la PD erau 4 si, de asemenea, din cadrul coalitiei erau vizati cate unul de la PNTCD, PNL si UDMR. Cum bine stim, numai PD a inteles sa protesteze si sa faca presiuni ca sa fiu demis.

Felul în care fosta administratie a tratat chestiunea coruptiei, inclusiv prin înlaturarea mea din pozitia de la Guvern, a contat într-o masura pe care nu o mai poate contesta nimeni în diminuarea dramatica a popularitatii CDR si a lui Emil Constantinescu. Agravarea fenomenului coruptiei în anii care au urmat a fost si ea, la fel, o consecinta a politicii gresite despre care vorbesc.

În sfârsit, as mai vrea sa precizez ca la putine luni dupa ce m-a înlaturat din functie, dar si dupa aceea, în mai multe rânduri, Victor Ciorbea a asumat masura pe care a luat-o drept "una din cele mai mari greseli pe care le-a facut ca prim ministru". În urma cu circa doi ani, Traian Basescu a facut si el cam acelasi lucru, numind presiunile pe care le-a exercitat pentru demiterea mea "un incident regretabil". Ar mai fi facut asa ceva Basescu daca n-ar fi stiut bine ca la Guvern eu n-am dus nici o "lupta" cu el si cu partidul lui? În ultimii doi ani au existat doua cazuri – deloc întâmplatoare, stiu sigur acum acest lucru – în care am fost acuzat ca am sabotat din rea-credinta si interese oculte fosta coalitie de la guvernare (dar si Alianta Civica, în care am activat aproape zece ani). Dupa ce mi-a fost clar ca în ambele cazuri era vorba de reaua intentie a detractorilor mei – Emil Constantinescu si Dan Pavel – am cerut Justitiei sa clarifice acuzatiile respective. Rezultatul a fost ca Emil Constantinescu a scos din cartea sa paragraful în care ma trata de tradator, iar Dan Pavel a fost condamnat pentru calomnie.

Valerian Stan


Câteva precizari (redactiei Timpul), articol publicat in anul 2004