Parchetul National Anticoruptie si-a facut publica "Sinteza activitatii" pe semestrul I 2003. Documentul ne spune lucruri interesante despre mersul "luptei" pe care Guvernul nostru o duce împotriva coruptiei.
Astfel, aflam ca "procurorii au solutionat 604 cauze penale, în 91 dintre ele dispunîndu-se trimiterea în judecata. De la înfiintarea PNA si pâna în prezent au fost condamnate pentru coruptie aproximativ 250 persoane, din care peste 100 prin hotarâri definitive".
E mult, e putin ce a facut PNA? Se dovedesc sincere, azi, asigurarile pe care Guvernul si PSD le-au dat, în urma cu doi ani, că prin înfiintarea PNA coruptia "va fi pusa sub control"? În primavara lui 2003, când unele voci din societatea civila (printre care ma numaram) au exprimat critici la adresa noii Legi "anticoruptie", dar si îndoieli privind vointa oamenilor politici de a face din PNA o institutie cu adevarat eficienta în combaterea coruptie, ambasadorul SUA, d-l Guest, a replicat sever: "Sa le fie rusine"! Pentru ca peste doi ani, la încheierea misiunii de la Bucuresti, foarte recent, d-l ambasador sa declare: "Sincer vorbind, a fost o vreme când credeam că România este foarte aproape de schimbarea adevarata, atunci când a adoptat legea conflictelor de interese, a cerut înaltilor demnitari sa-si faca publice averile si a creat PNA. Speranta s-a stins prea repede".
Când PNA a publicat Bilantul pe anul trecut, am facut observatia că sefii Parchetului si Guvernul riscă sa se îmbete cu apa chioara. Eram anuntati, atunci, că Parchetul trimisese în judecata "548 de inculpati", dintre care "352 (respectiv, 64%) aveau functii importante, de conducere si de control". Uitîndu-ne mai atent, aveam sa constatam, însa, ca "persoanele cu functii importante trimise în judecata" însemnau mai ales vamesi, jandarmi si politisti, ofiteri si subofiteri MApN, administratori de societati comerciale etc. Plevusca, deci, desi era si este banal pentru oricine ca adevaratii responsabili de coruptia grava din România sunt oameni aflati la vârful politicii si în institutiile cele mai importante ale statului. Învatînd, probabil, din lectia de anul trecut, PNA a preferat pentru statistica de anul acesta alte criterii, citez: "Dintre cei 221 inculpati trimisi în judecata, 179 sunt barbati, în special cu vârsta între 35-54 ani, 197 provin din mediul urban iar 121 au studii superioare". În ritmul asta nu-i exclus ca din raportul viitor sa aflam despre inculpati ce prajituri prefera sau daca în copilarie au facut sau nu pojar.
În ultimii zece ani, una din formele cele mai grave ale coruptiei a fost fraudarea fondurilor nerambursabile PHARE, mai ales "contractarea" lor privilegiata de catre oamenii politici, ministri, parlamentari s.a.m.d. Sumele au fost uriase, de ordinul miliardelor de euro. Împreuna cu colegii de la Institutul pentru Politici Publice am sesizat PNA cu privire la doua asemenea cazuri. Într-unul era vorba de un numar de indicii că doi dintre liderii PSD, fostii ministri Serban Mihailescu si Cozmânca erau implicati în fraudarea a circa 6 milioane de euro (cu ceva timp în urma, dupa ce m-am referit public la povestea asta, sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti avea sa confirme ca Oficiul Antifrauda al UE o avea si el în vedere). În celalalt caz, numele implicate erau tot ale unor personaje importante din PSD – Hrebenciuc, fratii Sechelariu si Corneliu Iacobov. Desi, legal, ar fi trebuit sa raspunda demult celor doua sesizari, PNA nici nu are de gând s-o faca. Iar lucrul acesta spune despre coruptia din România mai mult decât zece rapoarte la un loc.
La capitolul de "victorii" ale Guvernului în lupta cu coruptia, mi se pare ca ar trebui trecuta si desfiintarea, foarte recenta si discreta, a Departamentului de Control al Guvernului. Suprimînd aceasta institutie, d-nii Iliescu si Nastase au împlinit un vis mai vechi al unei clase politice corupta pâna în maduva oaselor.
În sfârsit, zilele din urma ministrul Justitiei a prezentat presei un proiect de lege de îmbunatatire a Legii "anticoruptie". Între mai multe alte aberatii – pe care vad ca nu le sesizeaza nimeni - se are în vedere înfiintarea unui Consiliul National de Integritate, având ca principala misie sa supravegheze respectarea legislatiei în materie de incompatibilitati. Consiliul urmeaza sa aiba în componenta, majoritara, 9 judecatori, desi Constitutia stabileste negru pe alb (art 125) ca, citez, "functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior". Ca sa produca aceasta capodopera legislativa, trebuie spusa si asta, MJ a fost asistat de un ONG autohton specializat în anticoruptie - Transparency International. (Cotidianul, 31 iulie 2004 si New York Magazin)
Anticoruptia – o alta iluzie, articol publicat in anul 2004