Guvern nou, probleme vechi

Primul ministru Tariceanu a anuntat în mai multe rânduri ca are în vedere asumarea raspunderii Guvernului pe "un pachet de legi ale proprietatii". Întrebat de ziaristi, el a precizat că proiectul cu care intentioneaza sa mearga în Parlament nu ar cuprinde alte legi ale proprietatii, care sa le înlocuiasca pe cele actuale – Legea nr 1/2000, a "fondului funciar" si pe cea a "caselor nationalizate" (10/2001). "Nu sunt elemente noi", a precizat Tariceanu, "este vorba despre completarea si revizuirea legislatiei actuale, astfel încât sa putem, pe baza principiului restituirii în natura, acolo unde este posibil, sa încheiem procesul de restituire. Iar în ceea ce înseamna proprietarii care trebuie sa primeasca despagubiri, va pot spune ca s-a avut în vedere o solutie care sa permita despagubirea acestei categorii destul de largi, fara ca sa prevedem vreo limitare, un plafon în ceea ce priveste despagubirile sub forma financiara. Si cred ca acesta este capitolul de noutate, cel mai important".

Anunturile facute de primul ministru au indus asteptarea că problema proprietatilor confiscate de regimul comunist ar putea fi, în sfârsit, rezolvata. Pentru că cine altcineva decât un prim ministru liberal ar putea sa fie mai nimerit sa rezolve problema proprietatilor confiscate abuziv de statul comunist? Si totusi, sunt semne că proprietarii de drept au preferat sa ramâna circumspecti. Se pare că i-a obligat la asta mai ales experienta celor 15 ani de tergiversari si de promisiuni neonorate. Iar liberalii au propria contributie la amintirile proaste ale celor jefuiti de comunisti. În guvernarea precedenta, de pilda, d-nii Valeriu Stoica, Tariceanu si colegii lor nu s-au dovedit cu nimic mai buni, în aceasta privinta, decât "social-democratii" Iliescu si Nastase.

Desi circumspecti, proprietarii n-au ezitat sa aiba înca "o discutie" cu Guvernul. Semne proaste, însa, si de data asta. La "masa rotunda" de la GDS, reprezentantii liberalilor s-au dovedit din cale afara de suparaciosi. Valeriu Stoica s-a ridicat si a plecat imediat ce un participant a vorbit despre anomalia "cumparatorului de buna credinta", legiferata de Guvernul Ciorbea, în care ministru al Justitiei era presedintele de atunci al PNL. Povestea asta cu "buna credinta a cumparatorului" de case nationalizate e, sa fiu iertat, un tertip ticalos, pur comunist. Zeci, daca nu chiar sute de politicieni, ministri, securisti, parlamentari, si tot soiul de alti profitori ai tranzitiei, au "cumparat" – de la "stat" si la preturi de jaf - case nationalizate, prefacîndu-se ca sunt "de buna credinta". Adicatelea ca nu stiau că bunul cumparat era de furat si ca hotul, statul român, avea obligatia sa-l dea înapoi proprietarului de drept. Dar furios a plecat si trimisul d-lui Tariceanu, ministrul Bogdan Olteanu. (Apropo, în chiar aceste zile am avut surpriza sa constat ca d-l ministru e avocatul care în urma cu ceva timp i-a aparat pe cei doi simbriasi liberali, Dan Pavel si Iulia Huiu, în procesul pe care li l-am intentat - si pe care l-am câstigat - dupa ce indivizii ma calomniasera abject într-o scriitura cu pretentii istoriografice - în realitate, însa, vizînd tinte politice dintre cele mai precise). Se pare ca d-l ministru a venit la GDS avînd ca singur mandat sa se supere si sa plece. Proprietarii nu facusera decât sa atraga atentia ca daca imobilele nu le vor fi restituite nici acum în natura, si daca si de data asta vor primi tot "hârtii" - însemnînd mai ales "actiuni" la nu stiu ce întreprinderi de stat falimentare - situatia tot nerezolvata va ramâne. "Eu nu fac a doua nationalizare" – aceasta a fost replica nervoasa, din care nimeni n-a înteles nimic, cu care ministrul liberal a plecat trântind usile.

D-l Tariceanu si Guvernul sau au în restituirea proprietatilor una din temele prin care îsi va valida sau nu bunele intentii anuntate la începutul mandatului. Felul în care vor fi rezolvate teme ca reforma Justitiei, restituirea proprietatilor si combaterea coruptiei "la nivel înalt" va conta esential în evaluarea actualei guvernari. Dar si în evaluarea României ca un stat în care dreptul la proprietate este respectat sau doar proclamat demagogic în texte constitutionale sau declaratii politice. În Raportul pe 2004 al Comisiei Europene, una din cele mai mari restante ale României a fost consemnata în domeniul la care ne referim. Între 1990 si 2004, Guvernele noastre a retrocedat numai 7% din imobilele confiscate abuziv de comunisti (în cifre absolute, 15.000 din 210.000 de astfel de proprietati). Un fapt amuzant în legatura cu cifra asta îl gasim într-un comunicat de ultima ora publicat pe pagina de internet a Guvernului. "Potrivit rapoartelor elaborate de fostul Guvern", spune documentul guvernamental, "pâna la sfârsitul lunii decembrie 2004 au fost solutionate 30% dintre cele 210.000 de cereri". Probabil că în materie de statistici pâna si Ceausescu i-ar fi invidiat pe actualii politicieni. În sfârsit, cred ca asteptarile proprietarilor, atâtea câte au mai ramas, ar putea sa se lege de prezenta la conducerea Ministerului de Justitie a fostei presedinte a APADOR-CH, d-na Monica Macovei (altminteri absenta de la "dialogul" de la GDS). În urma cu exact patru ani, d-na ministru si asociatia sa au realizat un studiu destul de pertinent, inventariind aproape exhaustiv marile probleme privind legislatia si practica în domeniul retrocedarii proprietatilor.

Chiar daca nu e înca timpul concluziilor definitive, actualul Guvern pare sa nu fie nici el prea preocupat de adevarul banal că inclusiv în politica încrederea se câstiga greu si se pierde repede. Atitudinea fata de problematica proprietatilor e doar unul din exemple. Un altul, din multele pe care as putea sa le dau deja, îl avem la Ministerul Justitiei. În anii de opozitie, multi dintre politicienii aflati azi la putere au criticat faptul ca la nivelul Ministerului este organizat si functioneaza un serviciu de informatii "cu atributii în domeniul sigurantei nationale" – rau famatul SIPA, rebotezat nu demult DGPA (Directia Generala de Protectie si Anticoruptie). Faima rea a SIPA vine în special din practica de a-i fi vânat si santajat pe magistrati, mai ales în scopuri politice. Un lucru dovedit deja e că în toti anii de dupa înfiintare SIPA a fost condus de ofiteri cu rang înalt în fosta Securitate. Desi dupa alegerile din toamna asteptarea cvasi-generala era că se va renunta la acest serviciu, el este mentinut în continuare de parca totul ar fi lucrul cel mai firesc posibil. Confirmarea mentinerii DGPA în structurile MJ o avem în chiar prevederile Planului de reforma a sistemului judiciar în perioada 2005-2007, aprobate de curând de Guvern si publicate pe site-ul MJ. Supriza acestei decizii vine si din faptul ca, în anii în care a apartinut societatii civile, actualul ministru al Justitiei, d-na Macovei, a cerut nu o data desfiintarea SIPA – serviciu înfiintat în 1997 de ministrul de atunci al Justitiei, Valeriu Stoica, liberal si coleg, la APADOR-CH, al d-nei Macovei. (New York Magazin, 4 mai 2005)

Guvern nou, probleme vechi, articol publicat in anul 2005