Situațiunea (XCVIII)
Declasificat de actualul Consiliu
Superior al Magistraturii, Protocolul SRI-CSM din 2012, semnat de președinta de
atunci a Consiliului, judecătoarea Alina Ghica, îmi pare a fi o capodoperă a
Securității. Două sau trei exemple. Cu toate că exista o interdicție legală
impusă imperativ magistraților de a colabora cu serviciile de informaţii,
Protocolul statua obligaţia CSM de a furniza SRI inclusiv orice informații
cuprinse în mapele profesionale ale magistraţilor. La ce-i foloseau acestea
SRI? La șantaj, firește, și la exercitarea unui control draconic, în beneficiul
Sistemului politic căruia SRI îi slujea. A uitat cineva rânjetul lui Băsescu
când voia să transmită un mesaj unui adversar politic sau unui magistrat? A
uitat cineva momentele în care conduita unor magistrați de la vârful Justiției
anilor lui Băsescu provoca stupoare? E clar azi, întreb, ce-o apucase pe
președinta ICCJ Livia Stanciu să-și anunțe „parteneriatul de nădejde” cu
Parchetul lui Kövesi? A uitat cineva cum
CSM-ul condus de Alina Ghica, și confiscat de regimul Băsescu, se întorsese pe
față împotriva miilor de magistrați care-l aleseseră? Prin instituirea de
„planuri comune“ SRI-CSM în cauze complexe, nedefinite în vreun fel prin
Protocol, CSM (care ar fi trebuit să fie „garantul independenței Justiției”)
s-a predat de fapt cu totul SRI. Ce răspunde azi incalificabila judecătoare
Ghica? Nici mai mult nici mai puțin decât că Protocolul ar fi fost absolut în
regulă, mai ales că, citez: „În protocol a existat o prevedere foarte explicită
care se referea la protecţia drepturilor şi libertăţilor persoanelor.” Evident
că nimeni nu crede că Alina Ghica nu a înțeles și nu înțelege răul la care a
consimțit – de bună voie sau, cel mai probabil, șantajată și ea, asemeni Liviei
Stanciu la Înalta Curte și lui Kövesi la DNA. Prin urmare, consecința nu poate
fi decât una singură: tragerea la răspundere a celor trei magistrați.
*
Exprimam recent părerea de rău că
intelectuali ca Dan Grigore și Adrian Cioroianu se lasă anturați, ca membri ai
GDS, de oameni ca Liiceanu, Tismăneanu et ejusdem farinae. Desigur că aici
problema se poate pune într-un fel și viceversa. Adică nu doar ce pot pierde
cei doi, ca onorabilitate, prin zisa tovărășie, ci și ce câștigă ceillalți în
mod nemeritat.
*
Neo-marxismul Bruxellesului comunitar a
ajuns o realitate nu doar dureros de concretă dar și îngrijorător de
sfidătoare. La împlinirea a 200 de ani de la naștere, însuși președintele
Comisiei Europene, nefastul domn Juncker, a mers în Germania pentru a-l elogia
pe Marx. D-l Junker a ales să arunce cu noroi în obrazul popoarelor europene
victime ale ororii comuniste, spunând despre autorul Manifestului Partidului
Comunist și fondatorul Ligii comuniştilor că ”a avut aspirații creative”.
Ideologia promovată de Marx a făcut omenirii un rău abominabil. Pastorul
Richard Wurmbrand (deținut politic timp de 14 ani în închisorile comuniste din
România) a probat inclusiv apartenența la satanism a lui Marx, și a consemnat
ceea ce însuși a văzut și trăit ca urmare a ideologiei marxiste satanice:
"Preoţii au fost siliţi de către marxiştii din România să rostească
liturghia deasupra excrementelor şi a urinei. Creştinii au fost torturaţi
pentru a se împărtăşi cu aceste excremente în locul elementelor necesare
sfintei împărtăşanii.”
*
Acum să nu credeți Domniile Voastre că
"fuga" celor două pupeze în Costa Rica [Elena Udrea și Alina Bica] și a cucului belit în Madagascar [Radu Mazare] e altceva decât o altă infamă punere
în scenă a Sistemului ticălos, după modelul ziariștilor „răpiți” în Irak.
Bineînteles că în final toți trei vor fi "prinși" și aduși acasă,
pentru ca aceia dintre noi care încă mai credem în Moș Crăciun să zicem că s-a
făcut în sfârșit dreptate. Și să mai uităm de adevărul că de trei decenii țara
a fost tâlhărită de multe sute de miliarde de euro. Din care nu s-a recuperat
practic nimic – iar din sutele de vinovați au fost pedepsiți în bătaie de joc
doi sau trei, pentru fapte de care până și femeile de serviciu de prin
tribunale au râs de s-au cocoșat. (Revista Timișoara, 11 mai 2018)
Situațiunea (XCVIII) , articol publicat in anul 2018
